De ce se avântă Banca Transilvania să cumpere 39% dintr-o bancă importantă din țara „miliardului dispărut”

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Banca Transilvania se pregăteşte pentru ceea ce ar putea fi cea mai dificilă achi­ziţie a sa de până acum. Se întâm­plă în sistemul bancar al „miliardului dispărut“ și al provocărilor pe măsură.

În plin proces de negociere a preluării Ban­cpost – subsidiara locală a Eurobank –, Banca Transilvania (BT), a doua cea mai mare bancă din România, şi-a anun­ţat intenţia de a cumpăra 39% din capitalul social al Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova. Dacă tran­zacţia va fi parafată, BT şi Banca Euro­peană pen­tru Recons­trucţie şi Dezvol­tare (BERD) – cel mai mare acţionar ins­titu­ţional al băncii clujene, cu o participație de 8,6% – vor deţine îm­preună pachetul majoritar al Victoriabank.

Pentru BERD, intrarea BT în acţio­na­riatul băncii moldovene reprezintă o oportunitate de a scăpa de acţionarii obscuri ai Victoriabank, asupra cărora instituţia financiară a avertizat în repe­tate rânduri, de a transparentiza activitatea băncii şi de a aduce în fruntea ei bancheri cu experienţă şi fără agende paralele. Pentru BT, în schimb, prelua­rea Victoriabank marchează prima tran­­zacţie de M&A de peste hotare, după ce în România a bifat deja o pri­­mă preluare – Volksbank – și este pe cale să parafeze și o a doua dacă negocierile cu elenii de la Eurobank vor avea succes.

Banca Transilvania mai are o sucur­sală în Italia, care îi deserveşte în principal pe clienţii români stabiliţi acolo. Extinderea peste Prut presupune însă intrarea pe o piaţă complicată, măcinată de scandaluri şi corupţie, într-o ţară cu o eco­nomie mică şi o populaţie săracă.

TEMERI ȘI STRATEGIE. BERD încearcă de ani de zile să transparentizeze acti­vita­tea Victoriabank, dar mai ales să scape de tipul de acţionari care au pus la cale ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „Jaful deceniului“. Un miliard de dolari au dispărut în 2015 din conturile a trei bănci din Republică: Banca de Eco­nomii, Banca Socială şi Unibank. Suma, care repre­zenta la acea dată echivalentul a 15% din PIB-ul Moldovei, nu va mai fi, probabil, recuperată. Kroll, una dintre cele mai mari companii de investigaţii financiare din lume, a fost an­gajată pentru a afla cum s-a produs incidentul și cine este responsabil.

Din ancheta lor reiese că banii s-ar fi dus către omul de afaceri Ilan Shor, de ori­gine israeliană, ajuns în 2014 preşe­dinte al Consiliului de Administraţie al uneia dintre bănci. Furtul, susţin experţii Kroll, s-ar fi produs printr-o serie de tran­­zacţii între cele trei bănci, tranzacții care au început după ce acţionariatul acestora a fost schimbat semnificativ.

De lipsă de transparenţă la acest capitol suferă şi Victoriabank. În vara anului trecut, BERD şi-a majorat participaţia, în speranţa de a restaura guvernanţa cor­porativă a băncii şi de a asigura o perfor­manţă financiară solidă pe viitor. BERD a cumpărat cu șase milioane de euro un pachet de 12,5% de la Alpha Bank România, subsidiară a grupului omonim din Grecia, majorându-şi astfel participaţia la 27,5%.

„Tranzacţia reprezintă un pas important care scoate în evidenţă cât de crucial este ca Victoriabank să rămână o insti­tu­ţie independentă, orientată către comerţ şi profitabilitate, cu acţionariat transparent care lucrează în beneficiul economiei moldovene“, a comentat Henry Russell, responsabilul BERD pe regiunea Balcani­lor de vest, Belarus, Mol­dova şi Ucraina.

Temerile BERD nu sunt lipsite de motiv. Victoriabank se află sub supravegherea intensivă a Băncii Naţionale a Mol­do­vei. Ca urmare a descoperirii unor indicii privind structura netransparentă a acţio­na­riatului, dar şi a suspiciunii de implicare în operaţiuni de creditare ris­cante, banca centrală de peste Prut a plasat trei bănci, printre care şi Victoriabank, sub un proces special de supervizare, începând cu vara anului 2015.

O companie independentă de audit a fost angajată pentru realizarea unui „stu­diu de diagnostic“, iar pe baza acestuia s-a elaborat un plan de acţiuni de remediere prin care să fie înlăturate toate ne­ajunsurile identificate, reiese din cel mai recent ra­por­t al băncii centrale.

„Băncile au întreprins un şir de măsuri în vederea îmbunătăţirii domeniilor de bază ale activităţii şi anu­me: monitorizarea acţio­narilor şi a persoa­ne­lor afiliate băncii, guvernanţa corpo­ra­tivă, activitatea de creditare, managementul riscurilor, domeniul prevenirii spă­lării banilor, domeniul IT şi altele“, se arată în documentele citate.

Întrebați cât de greu au cântărit pro­blemele Victoriabank în decizia de cum­părare, reprezentanții BT au precizat, într-un răspuns transmis NewMoney, că banca se ridică în prezent la standardele europene de guvernanță și de trans­pa­rență. „În viața fiecărei companii pot fi momente mai uşoare sau mai dificile, iar în cazul Victoriabank problemele de guvernanță corporativă sau de altă na­tură sunt de domeniul trecutului“, spun oficialii băncii.

În ceea ce privește alegerea Republicii Moldova pentru prima achiziție peste hotare, printre argumentele enumerate se regăsesc potențialul de creștere, simi­laritățile culturale, dar și proximitatea pieței.

O PIAŢĂ MICĂ. „Suntem încântaţi să ne alăturăm BERD-ului şi celorlalţi acţionari în demersul de a dezvolta piaţa bancară locală şi de a susţine economia din Repu­blica Moldova. Dorim să replicăm mode­lul de business BT, succesul pe care îl avem în România“, a comentat Horia Cior­cilă, preşedintele Consiliului de Adminis­traţie al BT. Piaţa moldove­nească s-ar putea dovedi însă o provocare destul de mare.

Republica Moldova are 11 bănci. Patru dintre acestea dispun de capital format complet din investiţii străine (dintre care două sunt sucursale ale băncilor: Eximbank – Gruppo Veneto Banca şi BCR Chi­şinău), iar şapte au capital mixt (autohton şi străin). Printre investitorii străini care participă la formarea capitalului băncilor din Republica Moldova se numără BERD, bănci din Italia, Franţa şi România, precum şi investitori corporativi din Germa­nia, Austria, Marea Britanie, Ucraina, Cipru sau Rusia.

Activele întregului sistem din Repu­blică se ridicau, la sfârşitul anului trecut, la 3,5 miliarde de euro, faţă de 86,7 miliarde de euro activele sistemului bancar din Ro­mâ­nia. Dacă „dincoace“ de Prut creditarea o duce bine, „dincolo“ aceasta s-a redus cu 9% în 2016. Micşorarea por­tofoliu­lui de credite a fost cau­zată, pre­pon­derent, de lipsa cererii, precum şi de abordarea mai prudentă a băncilor faţă de clienţi, notează banca cen­trală a Mol­do­vei. În condițiile în care ponderea creditelor neperformante din sistemul românesc a scăzut la sub 10%, peste Prut aceasta a crescut cu 6,4 puncte procentuale în 2016, ajungând la 16,3%.

Pe de altă parte, băncile din Moldova au o rentabilitate mai ridicată a activelor (de 2%, faţă de 1,1% în România), dar şi a capitalurilor (11,9% faţă de 10,4% la noi). Prin urmare, oportunități de a face bani există.

Devalizarea miliardului de dolari, pe care autorităţile de peste Prut continuă să-l caute şi să încerce să-l recupereze, dar şi faptul că Republica Moldova figu­rează pe locul 123 în lume în indexul care măsoară percepţia cetăţenilor în ceea ce priveşte corupţia, faţă de 57, pe cât se clasa România în cel mai recent top reali­zat de Amnesty International, face din vecinii de la est un loc mai puţin atractiv pentru investiții.

O recunosc chiar oficialii Băncii Tran­sil­vania, care notează că intenţia lor de a intra în acţionariatul Victoriabank repre­zintă prima tentativă a unei bănci din afara Moldovei de a intra pe piaţa de acolo. Prima din ultimii 10 ani.

Cine pe cine

După preluarea Volksbank, Banca Transilvania a devenit a doua cea mai mare bancă din România. Dacă va reuşi să cumpere şi Bancpost, ar putea fi la un pas de a depăşi BCR, liderul din ultimul deceniu al pieței locale.

• BT. Banca clujeană are 2,2 milioane de clienţi, peste 7.000 de angajaţi şi circa 500 de sedii. Grupul Banca Transilvania are expertiză în Republica Moldova în domeniul leasingului financiar, prin subsidiara BT Leasing MD, deschisă în 2008, liderul pieţei în funcţie de valoarea finanţărilor de mijloace fixe acordate în leasing. Activitatea bancară este însă cu mult diferită celei de leasing.
• Victoriabank. Banca are aproape trei decenii de activitate în Republica Moldova, 540.000 de clienţi, 1.400 de angajaţi şi aproape 100 de sedii. În iunie, Victoriabank avea cel mai ridicat nivel al depozitelor raportate la totalul activelor din întreaga piaţă din Republica Moldova, de 80%, în vreme ce raportul credite/depozite era cel mai redus din piaţă, de 39%. Cu 285.000 de carduri, banca are o cotă de 17% pe acest segment. De asemenea, deţine o cotă de 25% în ceea ce priveşte numărul de POS-uri şi peste 37% în ceea ce priveşte rulajele cu cardul la comercianţi.

FOTO: Guliver / Getty Images