De ce a redevenit dolarul american atotputernica monedă?

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Într-o singură lună de la victoria lui Donald Trump la prezidențialele din SUA, leul s-a depreciat cu 2,2% față de dolar. Analiștii întrevăd deja o nouă eră a atotputernicului greenback, iar întrebarea este cum va continua să fie afec­tată România.

VICTORIA LUI TRUMP. În primele săp­tămâni de la victoria lui Donald Trump, dolarul american a înregistrat o creștere abruptă față de coșul său de re­fe­rință, format din 16 monede forte. Avân­tul dolarului a survenit după ce, în pri­mele ore de la aflarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, moneda ameri­cană s-a depreciat cu aproape 1%, investitorii fiind speriați de politicile comerciale pro­tec­ționiste promise de candidatul republican.

Numai că, apoi, s-a întâmplat ceva neaș­teptat. Trump a reușit ceea ce nici Banca Centrală Europeană și nici Rezerva Fede­rală (Fed) din SUA nu au reușit să facă: a creat așteptări inflaționiste. Ambițiosul său plan de refacere a infrastructurii ame­ricane prin majorarea cheltuielilor publice a convins investitorii că inflația se reîntoarce în SUA, dar și că Janet Ye­l­len, președintele Fed, nu va avea încotro și va majora dobânzile, ceea ce va crește semnificativ atractivitatea investițiilor în economia americană și în dolar. Cine va avea de suferit?

DOLLAR ZONE. Din cele mai recente esti­mări ale Băncii pentru Reglementări In­ter­naționale (BIS) reiese că 60% din economia globală este „dolarizată“. Ro­mâ­nia nu face însă parte din statele pu­ter­nic de­­pendente de dolar. „Fed-ul va întări (po­litica monetară, prin creșterea do­bân­zilor, n.r.) cât de repede. BCE va prelungi actuala situație (politică laxă, de re^­­laxare cantitativă, respectiv tipărire de bani pentru impulsionarea revenirii in­flației, n.r.) cât va putea de mult. Pe noi nici nu ne ajută, nici nu ne încurcă, pentru că avem expunere mică pe dolar“, ex­plică Valentin Lazea, economist-șef al BNR. „Datoria denominată în dolari e re­dusă. Co­merțul exterior e relativ pu­țin în do­lari. Noi, față de majoritatea ță­rilor emergente, scăpăm mai neafectați din întă­rirea dolarului“.

POSIBILE EFECTE. „În jur de 75% din economia României e legată de euro“, spu­ne Ciprian Dascălu, economist-șef la ING. Există, totuși, unele canale prin care dolarul se resimte și în economia româ­nească. Unul dintre ele este prețul materiilor prime, al barilului de petrol, spre exemplu, cu efect direct asupra celui al benzinei. În prezent, un litru de benzină Euro-super 95 costă, în medie, 5,03 lei la pompă, cu 5% mai puțin decât la începutul anului trecut, pe fondul prăbușirii prețului petrolului, reiese din datele Co­mi­siei Europene (CE).

Recent, statele membre ale OPEC au ajuns la un acord privind reducerea can­ti­tăților de țiței, cu scopul de a elimina ex­cesul de ofertă din piață – cel care ține prețul barilului de petrol la un nivel foar­te scăzut. Acest acord și aprecierea dolarului s-ar putea traduce prin­tr-o scumpire a carburanților pe piața din România.

EXPORTURI. Principalul partener co­mer­cial al României este UE, în general, respectiv Germania, în particular. Peste 73% din exporturile de anul trecut au ajuns în spațiul comunitar, potrivit datelor INS. Situația este similară și în cazul importurilor. Peste 77% dintre acestea au avut ca țară de proveniență un stat din UE. Sensibil la evoluția dolarului ame­rican rămâne comerțul internațional cu state terțe. În 2015, exporturile Româ­niei către statele din afara Uniunii au fost de 15,9 miliarde de dolari, în scădere cu 21,6% față de anul anterior, importurile consemnând o evoluție similară.

Schimburile comerciale cu state terțe reprezintă puțin peste 20% din comerțul internațional, în condițiile în care, în 1991, erau de trei ori mai mari (peste 60% din total). Aprecierea dolarului înseamnă importuri mai scumpe din state terțe și exporturi mai competitive către acestea.

REZERVELE VALUTARE. Evoluția re­­centă a dolarului nu afectează rezer­vele valutare ale României, constituite preponderent în euro. La începutul anilor 2000, rezervele Româ­niei erau de 1,6 miliarde de dolari. Treptat, banca cen­­tra­­lă a început să se orienteze către euro. „BNR a început să cumpere euro pentru rezervă în ianuarie 1999, iar în mai 2003 euro a devenit va­luta prepon­derentă“, pre­cizează Valentin Lazea.

DATORII. Datoria publică denominată în dolari a crescut în ultimii ani, de la echi­va­lentul a 6,4 miliarde de lei în 2010 la 25,1 miliarde de lei în septembrie 2016, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). O parte din această creștere este explicată și de aprecierea dolarului (35,6%, în aceeași pe­rioadă). Chiar și așa, datoria publică în dolari reprezintă sub 10% din totalul datoriei publice a României, iar „maturi­tățile sunt destul de îndepărtate“, potrivit economistului Ciprian Dascălu.

Prin urmare, se mai pot schimba multe până va trebui chiar să o plătim. În ceea ce privește riscul pentru populație, valoa­rea creditelor în dolari este foarte scă­zută, de sub 5%, potrivit datelor BNR.

La urma urmei, victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite are efecte marginale asupra economiei din România. Cel puțin din punct de vedere valutar.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Declinul dolarului” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Vreme de trei decenii, dolarul a fost „regele“ lumii, moneda de care erau legate toate valutele și singura convertibilă în aur.[/vc_column_text][vc_column_text]

• ISTORIC. Pe vremea bimetalismului (etalon aur și argint), cantitatea de bani dintr-o economie era direct legată de cantitatea de me-tal pe care o deținea un stat. După prăbușirea sistemului monetar bazat pe etalonul aur (în urma Marii Depresiuni și a celui de Al Doilea Război Mondial) a fost adoptat sistemul de la Bretton Woods. Acesta presupune legarea monedelor naționale de dolarul american, singura monedă care rămânea convertibilă în aur.
• NIXON. Pe măsură însă ce fluxurile internaționale de bunuri și capital au căpătat amploare sistemul a devenit imposibil de gestionat. În 1971, președintele Richard Nixon a anunțat suspendarea convertibilității în aur a dolarului.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Economia globală este „dolarizată” în proporție de 60%, însă România depinde în mică măsură de moneda americană. Sursa foto: Guliver / Getty Images