De ce pesta porcină africană a „lovit” doar fermele românești. O analiză, dincolo de teoria conspirației

Criza pestei porcine africane, bilanț provizoriu: peste 100.000 de animale sacrificate. Ce s-a întâmplat, de fapt?

 Acest articol a apărut în numărul 48 (10-23 septembrie) al revistei NewMoney

Bărbați îmbrăcați în halate albe intră într-o stână din comuna Ciocănești (Dâmbovița) și cer porcul cel mai mare și cel mai frumos. E o solicitare firească din partea unor veterinari în această perioadă: pesta porcină e la apogeu – sute de mii de porci infestați cu virusul fără leac sunt sacrificați, iar Direcțiile Sanitar-Veterinare din toată țara iau măsuri extreme pentru a frâna extinderea bolii. Aceasta este și ex­­pli­­ca­­ția pe care domnii în halate albe le-o oferă cioba­­ni­­lor: trebuie făcute analize prin sondaj și de-asta ani­­malele sunt luate la laborator.

După ce porcul cel mai mare și cel mai frumos este încărcat în mașină, ciobanii au o bănuială sum­­bră și pun mâna pe telefon. Sună la Direcția Sanitar-Veterinară Dâmbovița și bănuielile li se confirmă. Singurul lucru pe care bărbații în alb îl aveau în comun cu medicii veterinari era vestimen­­ta­­ția. În Dâmbovița nu s-a înregistrat niciun caz de pestă porcină și nu a existat nicio suspiciune, cel puțin până acum. Episodul a fost relatat presei de docto­rul Sandu Tolea, directorul DSV Dâmbovița, însă poliția nu a înregistrat nicio plângere legată de cazul respectiv.

Pseudo-veterinarii se numără probabil printre pu­­ținii câștigători ai „celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească până în pre­­zent“, dacă e să ne luăm după formularea Ad­­mi­­nis­­tra­­ției Prezidențiale. În aceeași logică, pesta este „cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial“, după cum declară Geronimo Ră­­du­­cu Brănescu, președintele Autorității Naționale Sa­­nitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Și lista superlativelor nu se oprește aici. „Pesta porcină, lovește cea mai mare fermă de porci din România“, titra la sfârșit de august prestigioasa agen­­ție de știri financiare Reuters. La Tebu Consult, fer­­ma din Brăila a omului de afaceri Marin Moraru, au­­to­­ritățile au decis eutanasierea treptată a circa 140.000 de porci.

În realitate, nu există un clasament nici oficial, nici neoficial al fermelor de porci după numărul de animale, luate individual, ci „în funcție de capacitatea totală de producție“, după cum observă Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.

Topul celor mai mari companii din sector este condus detașat de chinezii de la Smithfield și danezii de la Premium Porc, pe o piață de peste 600 de mili­­oane de euro. Principala victimă a zootehniei locale, Tebu Consult, este al treilea mare jucător și, toto­­da­­tă, cea mai mare companie românească din sector, po­­trivit unui clasament realizat în 2017 de publicația britanică de industria alimentară Pig Progress, parte a grupului britanic RELX, unul dintre cei mai mari furnizori de informații specializate din lume.

Ioan Ladoși crede totuși că ferma lui Marin Moraru „poate fi considerată cea mai mare“, dacă ne ra­­por­­tăm la numărul de animale. Cea mai mare înseamnă și cea mai vulnerabilă economic, pentru că virusul pestei porcine face victime în serie.

CONSPIRAȚII. Veștile legate de sacrificarea a peste 120.000 de porci (bilanțul autorităților este provizoriu) au inflamat mult spiritele, iar discuția publică a alu­­necat inevitabil pe panta politică: unii acuză Guvernul că nu își face treaba, iar ceilalți, că președin­­te­­le își face campanie electorală în contextul unei ca­­tastrofe naționale. Nici teoria conspirației nu pu­­tea lipsi din peisaj: o mână nevăzută dorește eli­­mi­­na­­rea producătorilor români din circuitul economic.

Profesorul Avram Fițiu, secretarul general al Fe­­de­­ra­­ției Naționale de Agricultură Ecologică, crede că dez­­baterea privind actuala criză din zootehnie este con­dusă conform unui „manual de dezinformare și ma­­­­ni­pulare“, iar presa este „dirijată controlat pe pis­­te false: pe efecte emoționale, și nu pe cauze“. Într-o convorbire telefonică, profesorul Fițiu – care a avut funcții adminis­trative în Ministerul Agriculturii cu peste un de­­ceniu în urmă – a declarat pentru NewMoney că ma­­nipu­la­torii sunt marile grupuri străine, „deranja­­te“ de faptul că România are multe ferme particulare. Într-ade­văr, cu 3,4 milioane de ferme agri­­cole și zoo­teh­nice, România conduce clasamentul european, fiind urmată de Polonia. Din acestea, aproape trei mi­­lioane de ferme sunt de autoconsum, potrivit Eurostat.

Întrebat de ce marile ferme cu capital străin nu au fost afectate, toate pierderile fiind înregistrate de com­­panii și gospodării românești, explicația este mult mai simplă, dacă îl ascultăm pe Sorin Minea, pre­­­­șe­­din­­tele Romalimenta (Federația patronatelor din in­­dustria cărnii) și fondatorul Angst, unul dintre cei mai vechi procesatori de produse din carne din Ro­­mâ­­­­nia. „Măsurile de biosecuritate în fermă nu sunt fa­­cultative“, spune Sorin Minea, medic veterinar de pro­­­­fesie. El lasă de înțeles că multinaționalele au pro­­ce­­duri extrem de stricte privind accesul în comple­­xul de creștere a animalelor, în vreme ce la fermele ro­mâ­nești, inclusiv cele foarte mari, lucrurile sunt re­­lative. „Smithfield (cel mai mare producător de profil, cu un milion de animale, n.r.) nu te an­­ga­­jea­­ză da­­că ai porc acasă. La sfârșitul anului îți dă un porc, dar, acasă, nu crești“, explică proprietarul Angst.

La Premium Porc, companie daneză cu o produc­­ție de aproximativ 400.000 de capete, nu a fost înre­­gistrat niciun caz de pestă, deși operează inclusiv în așa-numitele „zone roșii“, potrivit unei hărți a Comi­­si­­ei Europene. Potrivit hărții, România este țara eu­­ro­­pea­­nă în care virusul se extinde cu cea mai mare viteză (vezi infografic, pag.15). Unele dintre ferme se află la distanțe de trei sau zece kilometri de zonele critice, acestea fiind supuse unor restricții severe. Cele mai afectate județe sunt Brăila și Tulcea. În Brăila se află atât ferma Tebu Consult (cea care va în­­­­registra pierderi-record, după sacrificarea a 140.000 de animale), cât și Complexul de Creștere a Por­­­­cilor (cu 35.000 de animale eutanasiate), deținut de omul de afaceri Gheorghe Caruz.

„Nu am înregistrat în niciuna dintre fermele (opt în 12 județe, n.r.) pe care le operăm vreun caz de pestă porcină africană“, spune Georgiana Vlad, specialist în comunicare din cadrul Premium Porc Group. To­­tuși, „fermele sunt afectate semnificativ de res­­tric­­ții­­le de circulație impuse de către autorități“, adaugă Vlad. Pe de altă parte, sunt acordate derogări pentru animalele sănătoase aflate în zonele roșii, după efectuarea unor analize în laboratoare specializate.

Nu originea capitalului, ci nerespectarea normelor de biosecuritate este principala cauză a răspândirii bo­­lii și în opinia lui Florin Burculescu, președitele co­operativei „Țara mea“ – o verigă între fermieri și marile lanțuri de retail. Burculescu, care lucrează cu 87 din cele 120 de ferme de porci existente în acest moment, declară că multi­­na­­ționalele sunt mai stricte decât companiile românești în aceas­­tă privință. „Dacă se respectă legea, nu are cum să intre nicio pestă“, spune pre­­șe­­din­­tele coo­­pe­­ra­­ti­­vei.

Virusul pestei porcine africane se răspândește cu o viteză foarte mare și este suficient ca un singur animal să fie infestat, pentru ca boala să se extindă cu șanse aproape de 100% în toată ferma. Des­­coperit în urmă cu peste un secol, în Kenya, virusul nu are leac nici acum, pentru că nu produce anti­­corpi, pe baza cărora să se poată fabrica un vaccin. Virusul nu este deloc periculos pentru oameni, însă nu e recomandabil consumul cărnii infestate.

Procesatorii nu au rețineri să cumpere carne de porc românească, atât timp cât documentele sunt în regulă: carnea trebuie să aibă ștampila ovală, bine cunoscută de cei din industrie drept o certificare a calității. Carnea de producție internă nu va fi însă su­ficientă, diferența urmând să fie completată din importuri. Oricum, procesatorii români importau și până acum 50% din necesar. „În România, nu mai găsim cantitățile de carne de care avem nevoie“, spune Radu Timiș, fondatorul grupului Cris-Tim, unul dintre cei mai mari producători autohtoni de mezeluri.

O PICĂTURĂ ÎNTR-UN OCEAN. Dincolo de pierde­rile individuale, întrebările cu adevărat grele privesc contextul general: care va fi factura totală de pe ur­­ma acestui „flagel“ și când/ cum vor fi plătite des­­pă­­gubirile? Răspunsurile sunt incomplete, contradictorii sau în curs de actualizare. La începutul lui sep­­tem­­brie fermierii fuseseră despăgubiți cu doar 108.000 de euro, conform celui mai recent comunicat publicat de ANSVSA, principalul gestionar legal al fenomenului.

Potrivit aceleiași surse, despăgubirile care ar trebui plătite, pe baza bilanțului actual, se ridică la 10 milioane de euro, însă caruselul pierderilor e de-abia la început. În funcție de sursă, numărul porcilor ce urmează să fie sacrificați variază între 300.000 și un milion. De precizat că în România sunt 4,7 milioane de porci, potrivit statisticilor oficiale, însă numărul real ar fi cu circa trei milioane mai mare, dacă luăm în calcul animalele din gospodării și ferme clandestine, care nu apar în nicio raportare.

„Totalul despăgubirilor (…) ar ajunge undeva la 43 de milioane de euro“, declara în plină criză Petre Daea, ministrul Agriculturii, într-o intervenție la postul de televiziune România TV. Într-adevăr, suma a fost prevăzută prin rectificarea bugetară și un transfer de la Ministerul Finanțelor, însă modalitatea de acordare a despăgubirilor rămâne neclară. Marea spe­­ran­­ță a mi­­nistrului este ca factura să fie decon­tată, la final, din bani europeni.

De la Bruxelles, lucrurile se văd însă diferit. „Do­­resc să amintesc posibilitatea pe care autoritățile țării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea și eradica­­rea pestei porcine africane“, spune comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scri­­soa­­re adresată unui parlamentar român. Oficialul vedea ajutorul european, la mijlocul lui august, doar ca pe o măsură „de ultim resort“. Fondul de rezervă al Guvernului este însă egal cu zero, la propriu. Minis­trul de Finanțe susține că fondul a secat, inclusiv din ca­­u­­za plăților care au fost făcute pentru a despă­­gu­­bi fermele afectate de pestă, însă veridicitatea afir­­ma­­ți­­ei a fost contestată de președinte.

Oricum, criza a căpătat proporții și în urma po­­li­­ti­­zării excesive, după cum observă Radu Timiș de la Cris-Tim. „Nu e grav din moment ce au fost sa­­­­­­cri­­fi­­cați circa 140.000 de porci dintr-o populație de pes­­te patru milioane“, completează antreprenorul.

CRONICA UNOR MORȚI ANUNȚATE. Unul dintre motivele pentru care ajutorul european nu se gră­­beș­­te să vină poate fi avertismentul pe are Comisia Europeană l-a dat României încă din februarie 2017, cu cinci luni înainte de prima confirmare a virusului de pestă porcină la Satu Mare. „România nu aplică încă multe măsuri în vederea prevenirii pestei porcine africane“, era concluzia raportului cu pricina.

Comisia anticipa că autoritățile române vor începe să ia măsuri doar după confirmarea bolii. Fo­­rul european se referă la gestionarea populației de mistreți și la biosecuritatea din cadrul gospo­­dă­­riilor. Așa s-a și întâmplat: pesta a fost adusă în Delta Dunării de porcii mistreți din Ucraina care au intrat în contact cu porcii domestici nesu­­pra­ve­gheați.

Sorin Minea povestește că în 2014, imediat după ce virusul se instalase în Ucraina și în țările baltice, a participat la un prim consiliu științific la ANSVSA organizat pe marginea subiectului. „S-a estimat atunci că, în aproximativ trei ani, va ajunge și la noi“, își amintește omul de afaceri. Din păcate, și această profeție s-a îndeplinit cu exactitate.

Privind retrospectiv, Minea crede că unii s-au folosit de lipsa de reacție a autorităților pentru a transforma criza pestei porcine într-o afacere profitabilă. Toată teoria cu iz conspiraționist pornește de la diferența consistentă dintre nivelul despăgubirilor (promise) și prețul de piață al cărnii de porc în viu. Nivelul despăgubirilor este de 8-12 lei/ kg, în vreme ce porcii din gospodării se vând cu trei lei kilogramul, iar, la poarta fermei, prețul acestora este de 5-5,5 lei/ kilogram. „Există suspiciuni că au fost aduși porci bolnavi din zone infestate, special pentru despăgubire“, spune Sorin Minea. Paradoxal, în zo­­nele infestate, prețul de vânzare al animalelor să­­nă­­toase va scădea, pentru că oferta va fi ridicată, într-un interval de timp scurt.

În fond, acolo unde nici autoritățile, nici parte din mediul privat nu iau măsuri suficiente de prevenție, teoria conspirației găsește teren fertil.

 

Scandaluri pe pâine

În ultimii 20 de ani, sectorul industriei alimentare din România s-a confruntat cu mai multe evenimente similare celui legat de pesta porcină africană. Fiecare scandal a rămas însă în coadă de pește.

GRIPA AVIARĂ. În toamna lui 2005, autoritățile sanitar-veterinare confirmau prezența virusului H5N1 în România, cunoscut sub numele de gripă aviară. Focarele au apărut inițial la păsări sălbatice în Delta Dunării și s-a extins și în gospodării. Probleme au avut și producătorii de carne de pasăre care au avut restricții la export.

CAȘCAVALUL DE BRĂDET. Fabrica Lactate Brădet, din zona Curtea de Argeș, a fost în 2016 în centrul unui mare scandal după ce veterinarii au descoperit bacteria E.coli în produsele perocesate de companie. Disputele au durat aproape un an, timp în care proprietarul Marius Badea a pierdut 300.000 de euro.

 

INTERVIU

„E negustorie“

Sorin Minea, medic veterinar și președintele Angst, unul dintre cei mai longevivi procesatori români din industria cărnii, remarcă un paradox: prețul cărnii de porc nu va crește din cauza unui ciudat joc al cererii și al ofertei. Iar aceasta este doar una dintre observațiile făcute de Minea într-un interviu tranșant pe tema crizei pestei porcine africane.

NewMoney: Cum vă veți asigura necesarul de carne de porc pentru producția de procesate?
Sorin Minea: Acum, 50% din necesarul României este asigurat din producția internă și vorbesc de porcii de fermă. Restul de 50% e comerț intracomunitar. Noi cumpărăm din Comunitatea Europeană de zeci de ani. Și eu îmi aleg prețul cel mai bun la calitatea cea mai bună. Dacă nu am carne de porc suficientă, eu ce fac, nu mai lucrez? Nu, caut în Uniune și fac comerț intracomunitar. De aceea, prețul cărnii de porc e relativ stabil. Apropo de povestea că vom mânca porc străin, mă umflă râsul. Mâncăm porc străin de ani de zile.

NM: Cum va evolua prețul cărnii în viitorul apropiat: va crește?
SM: Deocamdată prețul nu mai crește. Dar aici e altă poveste. Și pericolul se numește piață liberă. Crescătorii ar vrea să-l vândă mai scump, dar din păcate trebuie să-l dea mai ieftin. În zonele cu roșu (este vorba despre zonele de focar, n.r.), carnea primește ștampilă hexagonală, ceea ce înseamnă că nu poți să o scoți din zona respectivă și nu poți să o aduci în Europa. Eu iau cu ștampilă ovală, pentru că fac comerț intracomunitar. Deci fermele de porci din focar vor fi nevoite să scadă prețurile, iar restul vor fi tentate să le crească, pentru că se adresează altei piețe. De ce credeți că prețul la porc e acum scăzut? Păi din cauza restricțiilor pentru Rusia. Embargoul cu Rusia înseamnă piață restrânsă și, în concluzie, prețul scade. Nu e mafia internațională. E negustorie.

NM: Totuși, criza actuală nu vă afectează în niciun fel?
SM: E un risc. Dacă eu produc mai scump, risc să fiu retricționat. Comunitatea poate spune: dacă nu stăpânești pesta, nu mai cumpăr, pentru că o aduci la mine în țară. Așa că stai tu la tine acasă. Noi abia am deschis granița și avem deficit. Iar, dacă se închide granița, se va întâmpla doar într-un singur sens: din afară pot intra produse procesate în România, dar din România nu vor mai putea să iasă. Începe canibalizarea pe piață și încep să dispară și procesatorii. De-aia le spun crescătorilor de porci: nu vă rugați să se extindă zona, rugați-vă să se restrângă; dacă moare unul, poate îl putem ajuta; dacă mor toți, atunci ne ajută Dumnezeu. Iar Comisia Europeană și Europa nu sunt mama.

NM: Care credeți că este soluția stopării fenomenului?
SM: S-au făcut greșeli după greșeli. Trebuia mers la spanioli care au experiență (se confruntă cu pesta porcină africană de 30 de ani, n.r.). Spaniolii au reușit să o țină sub control după ce au dat o lege prin care au spus că nu se mai pot crește porci în curțile populației. Pesta se întinde dintr-o curte în alta. Asta e singura soluție. A fost făcută în Spania, a fost în Portugalia și au făcut-o și polonezii acum. Populația e masă de manevră. I se spune lui Gheorghiță, care are doi porci, că vin să-i omoare porcii și moare ăla de inimă. Dar există și ăla care are o sută de porci și îi ține liberi. Nu e vorba de Gheorghiță aici, ci de ăia care au suta de porci. Nu-i dai voie mai mult de un porc pe care să-l țină închis în curte, să-l taie tradițional și să-l mănânce cu familia, că avem derogare de la UE.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *