De ce l-a susținut unul dintre cei mai bogați români din SUA pe Donald Trump

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

„Păstrați-vă calmul, acceptați realitatea. Soarele a răsărit, cerul este albastru, păsările cântă. Singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este frica însăși“ – așa suna mesajul pe care George Haber îl posta pe pagina personală de Facebook, pe 9 noiembrie, la 7.52 dimineața, la doar opt ore după ce Donald Trump devenise al 45-lea președinte american. „Gândiți-vă la faptul că Ronald Reagan s-a dovedit cel mai bun președinte pe care l-am avut vreodată, în ciuda a ceea ce spuneau scepticii“.

Postarea, ca, de altfel, toate mesajele anterioare favorabile lui Trump au atras asupra lui Haber (62 de ani) atacurile a zeci de cunoscuți sau necunos­­cuți revoltați de preferințele sale politice. „Realizați că în această dimineață membri KKK (Ku Klux Klan, n.r.) au mărșăluit pe străzile orașelor din Sud?“, era una dintre reacțiile de pe rețeaua de socializare.

„Am fost făcut xenofob. Atâtea fobii mi s-au pus în cârcă, încât nu mai pot“, glumește Haber în timpul unui interviu acordat NewMoney, prin Hangouts, la trei zile după consumarea unuia dintre cele mai tensionate momente din istoria electorală ame­ricană a ultimului secol.

George Haber a emigrat din Oradea natală în anii ’70, în urma unei înțelegeri dintre președinții Ge­rald Ford și Nicolae Ceaușescu, prin care România primea clauza națiunii celei mai favorizate și, toto­dată, bani lichizi în schimbul evreilor cărora li se permitea să plece în Israel. Haber, ai cărui părinți au trăit pe viu experiența Holocaustului, a ajuns în cele din urmă în Silicon Valley – acum lo­­cu­­iește în Los Altos Hills, foarte aproape de Palo Alto, capitala tehnologică a Statelor Unite.

IMPERIUL RĂULUI. Isteria din jurul deznodă­­mân­­tu­­­­lui celor mai recente alegeri din America îi amin­­tește de campania electorală din 1980, câștigată de „cowboy-ul“ Ronald Reagan în ciuda sondajelor ca­­re îl dădeau învingător sigur pe Jimmy Carter. „Tot timpul dau exemplul ăsta, spre furia cu­­noș­­tin­­­­țelor mele“, spune Haber, care a trecut prin man­­datele a cinci preșe­­dinți: Ronald Reagan, George H. W. Bush, Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama. Un al șa­­­­selea, cel al lui Donald Trump, va înce­­pe în curând.

Un alt român stabilit în Silicon Valley, ceva mai târziu decât Haber – e vorba despre George Roth, președintele companiei de software Recognos și consul onorific al Ro­­mâniei la San Fran­­cisco – are o cu totul altă pă­­re­­re despre viito­­rul președinte american. „Adevărul e că este un personaj impredictibil, care va rămâne un showman și un businessman controlat de republicani și nimic mai mult“, apreciază Roth.

În mandatul „celui mai bun președinte pe care America l-a avut vreodată“, tehnologia a cunoscut un salt uriaș în Valea Siliciului care era, oricum, un magnet pentru oamenii de știință și inginerii din întreaga lume. Printre aceștia se număra, evident, și orădeanul care, în anii tinereții, a început cu o discotecă în orașul natal, alături de mai mulți colegi – unul dintre ei era actorul Adrian Pintea.

george-haber_adrian-pintea_arhiva-personala_newmoney
FOTO: George Haber și actorul Adrian Pintea, în tinerețe Sursa: arhiva personală a lui George Haber

 

Este arhicunoscută doctrina administrației Reagan, prin care SUA a devenit o superputere teh­nologică și militară, avantaj care a dus la înfrângerea URSS – „Imperiul Răului“, după cum o descria fostul actor de la Hollywood – și, implicit, la sfâr­­și­­tul comunismului. De adăugat că a fost adeptul unei politici protecționiste, prin care a blocat orice ex­­­­port de tehnologie sau know-how. „Toată lumea voia microprocesoare americane, dar nu și le putea procura“, își amintește Haber cu nostalgie de acele vremuri.

Acum, peisajul din Silicon Valley este cu totul di­­fe­­rit față de epoca Reagan, din cauza politicii unui alt președinte despre care vom vorbi puțin mai târ­­ziu. De altfel, denumirea regiunii dintre San Francis­­co și San Jose nu mai reflectă în niciun fel realitatea, pentru că în Vale nu se mai produc de mult mi­­croprocesoare. „Silicon Valley a devenit un Information Techno­logy Processing Valley, în care companii precum Facebook sau Google procesează date despre oameni, pe care le vând celor care vor să îi in­­flu­­en­­țeze“, spune Haber, care și-a construit ave­­rea în epoca „siliciului“.

După ce a vândut cu succes patru companii, în noua etapă a tehnologiei informației, a trăit cel mai mare eșec din business odată cu falimentul unui start-up care dezvolta un receptor de semnal radio și tv pentru laptopuri. Investitorii au pierdut cumulat peste 50 de milioane de dolari după eșecul acestei companii.

„INTELLECTUAL YET IDIOT“. Președintele care a deschis Cutia Pandorei în tehnologia americană nu este altul decât Bill Clinton, soțul contracandidatei lui Donald Trump de la ultimele alegeri. Clinton a încurajat o politică agresivă de externalizare a tot ce însemna producție de software și hardware. În acel moment, America și-a pierdut avantajul tehnologic care o transformase înainte în centrul universului și a cedat putere mai multor state emergente, precum China sau India. Bill Clinton se regăsește, în opinia lui Haber, în categoria „Intellectual Yet Idiot“, concept inventat de Nassim Taleb, autorul best-seller-ului „Lebăda neagră“ și, totodată, unul dintre scriitorii preferați ai lui Haber. Conceptul se referă la o bună parte a intelectualilor, care, în ciuda studiilor și a bunelor intenții, iau decizii eronate, pentru că nu înțeleg cum funcționează sistemul.

presedinti_usa_sua_getty_newmoney
FOTO: Guliver / Getty Images

 

Pierderea gloriei pe care America a suferit-o în timpul celor două mandate ale lui Clinton poate fi, aparent, motivul pentru care Haber a votat, la ultimele alegeri, împotriva lui Hillary Clinton. În rea­litate, vina o are chiar Hillary Clinton, pe care an­­tre­­prenorul de origine română a întâlnit-o în plină campanie de strângere de fonduri, în locuința unui apropiat a cărui identitate nu o dezvăluie.

Paradoxal, pe vremea lui Bill Clinton, Haber a fă­­cut cea mai mare parte a unei averi pe care în urmă cu un deceniu o evalua la peste o sută de milioane de dolari. În anii ’90, împreună cu mai mulți aso­­ciați, a creat două companii pe care avea să le vân­­dă, cumulat, cu 260 de milioane de dolari. În toate afa­­cerile l-a avut asociat pe Andreas (Andy) von Bechtolsheim (61 de ani), a cărui familie este cre­­di­­tată de Forbes cu o avere de 3,8 miliarde de do­­­­lari. Haber l-a cunoscut pe Bechtolsheim la SUN Mi­­crosystems, companie pe care acesta din urmă a cofondat-o.

TERMINATOR ÎN COSTUM. „Eu am cunoscut-o pe Hillary Clinton pentru că venea să ceară bani de la toți. Mi-a făcut impresia unui om total ne­­cinstit, căruia îi pasă doar de propria po­­li­­ti­­că și care o să facă orice ca să fie aleasă“, po­­vestește Haber. „Am avut aceeași senzație ca atunci când l-am întâlnit pe Bill Gates“. Deza­­mă­­gi­­rea pe care i-a provocat-o cofondatorul Microsoft – „un Terminator îmbrăcat în costum“ – pleacă de la faptul că acesta ar fi urmat să cumpere acum 16 ani una dintre companiile create de Haber. Cei doi urmau să urce pe scenă și să prezinte împreună consola Xbox, care ar fi trebuit să înglobeze proce­­sorul GigaPixel. Tranzacția a căzut însă cu trei zile înainte de eveniment.

Și a mai fost un lucru care l-a îndepărat de cuplul Clinton: ideea de „familie regală“ pe care cei doi o în­­truchipează în opinia sa. Are o perspectivă ase­­mă­­nătoare și față de familia Bush – i-au displăcut ambii Bush – și tatăl, și fiul – pentru că s-au concentrat foarte mult pe petrol și războaie în Orientul Mijociu. De altfel, George W. Bush e un alt personaj pe care îl include în categoria „Intellectual Yet Idi­­ot“, pentru că niciodată nu a înțeles modul de func­­ționare al lumii.

george-haber_parintii_arhiva-personala_newmoney
FOTO: Haber, la 12 ani, alături de părinți Sursa: arhiva personală

 

SFATUL LUI STEVE JOBS. Dacă perioada de glorie a lui Haber s-a consumat în timpul mandatelor lui Bill Clinton, cel mai mare eșec l-a trăit sub admi­­nis­­tra­­ția unui președinte pe care l-a simpatizat parțial – Barack Obama –, cel care a adus liniște în Statele Unite în timpul marii recesiuni.  Ce-i repro­­șează lui Obama este că a salvat doar băncile, deși ar fi putut să ajute și americanii de rând în a-și păstra locuințele, în timpul crizei subprime.

Neînțelegând pe deplin comportamentul consumatorilor care au migrat cu totul pe internet, Ha­­ber s-a încăpățânat să dezvolte o tehnologie de­­pă­­șită. Și nu a fost doar atât: nu a dat atenție unui sfat venit chiar de la Steve Jobs. I-a prezentat produsul CrestaTech (o antenă universală pentru televiziune și radio care ar fi urmat să fie instalată pe lapto­­­­puri) unuia dintre vicepreședinții Apple. Întrebat da­­că ar fi interesat de antena cu pricina, Steve Jobs a răs­puns tot cu o întrebare: „de ce nai­­ba aș pune te­­­le­viziune live pe computerele Apple când busi­­nes­sul nostru este să vindem conținut pe internet?!“

Pe loc, Haber nu a înțeles adevărul celor spuse de Steve Jobs. I-a dat dreptate pe deplin abia când era prea târziu. S-a retras din CrestaTech cu câteva luni înainte de falimentul acesteia. „Tâmpitul de mi­­ne ar fi trebuit să mă gândesc bine la ce spune Steve Jobs. Asta a fost o greșeală enormă“, recu­­noaș­­te cu autoironie antreprenorul de origine ro­­mână. „Nimeni nu e perfect, până și eu fac gre­­șeli enorme“, continuă el în același registru.

Poate cea mai importantă pierdere după acest eșec nu au fost banii în sine, cât ratarea altor opor­­tunități investiționale. În acest punct, sim­te nevoia să facă o dublă trimitere: prima, la Sergey Brin, cofondatorul Google, a cărui recomandare este „eșu­ează rapid!“, și a doua, la filosofia unui prieten indian, pentru care cele mai mari cri­­me sunt să omori un om și să irosești timpul cuiva.

Cum regula de aur a start-up-urilor tehnologice spune că doar una din zece afaceri are succes, Haber nu a ieșit din joc după eșecul de acum câțiva ani. S-a reinventat în postura investitorului financiar pre­­zent în trei companii asupra cărora păs­­trea­­­ză un secret absolut. Tot ce acceptă să dezvăluie este că investiția în CrestaFund – fondul său – nu de­­pășește zece milioane de dolari. Nu exclude ca una dintre aceste afaceri să devină „hot“, adică să aibă o creș­­te­­re accelerată, care să atragă atenția altor investitori. În ultimii ani, averea lui Haber, cotat la un moment dat drept cel mai bogat român din America, a fost afectată nu doar de eșecul Cresta­­Tech, cât și de divorțul de prima soție.

Pasiunea pentru antreprenoriat este, probabil, prin­­cipalul element care l-a apropiat de Donald Trump. Aventura electorală a candidatului republican seamănă mult cu experiența unui antreprenor ale că­­rui șanse sunt zero la început. Toți te con­­sideră nebun, după care, dacă îm­­pingi lucrurile su­­ficient de mult, învingi. Ca o iro­­nie însă, este de aș­­teptat ca Trump să fa­­că destul de puține pentru Silicon Valley dat fiind faptul că are pu­­țină tangență cu tehnologia – postările pe Twi­­tter sunt dictate unei asistente. Blo­­carea influ­­xu­­lui de talente din afara SUA va fi unul dintre neajunsurile majore ale mandatului Trump, ob­­servă Georgiana Comșa, proprietara companiei de comunicare Silicon Valley PR: „Fără specialiștii din Asia și Europa de Est, multe inovații de care ne bucurăm toți astăzi nu ar exista“. În plus, California, tradițional democrată, nu se numă­­ră nici pe departe printre statele preferate ale viito­­rului președinte.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”START-UP-URI MARCA HABER” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1479722901643{background-color: #ffe8e8 !important;}”]În ultimii 23 de ani, Haber a cofondat patru companii tehnologice. Doar cu primele trei a avut succes. El a fost și președintele Interakt, o companie românească de soft preluată de Adobe.[/vc_column_text][vc_column_text]AVEREA. A dezvoltat împreună cu alți investitori CompCore Multimedia, GigaPixel și Mobilygen, companii de software și hardware pe care le-a vândut pentru circa 300 de milioane de dolari.

BILL GATES. În 2000, GigaPixel era „promisă“ lui Bill Gates, însă acesta s-a răzgândit cu trei zile înainte de semnarea tranzacției.

EȘECUL. CrestaTech, producătorul unui tuner radio-tv pentru laptop, a fost cel mai mare eșec al său, generând o pierdere de peste 50 de milioane de dolari.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]


FOTO copertă: George Haber, orădeanul emigrat în SUA, care a făcut zeci de milioane de dolari din vânzarea unor start-up-uri, nu și-a ascuns simpatia pentru Donald Trump. L-a susținut, l-a votat și s-a văzut pus la wall-ul infamiei pe rețelele de socializare. Alegerea sa e însă rezultatul a trei decenii petrecute în Silicon Valley sub mandatul a cinci președinți. Ilustrație de Vali Ivan[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *