De ce au ales investitorii vestici să ridice proiecte rezidențiale premium în România

Investitorii vestici încep să se uite și cu un alt ochi la rezidențialul românesc, care în ultimii doi-trei ani a cres­­­cut (din nou) ca un Făt-Frumos din po­ves­­te. Ce văd ei acum?

„Din punct de vedere economic, România și Bucureștiul cresc în continuare. Credem că acest lucru înseamnă că și piața de real estate se va dezvolta în urmă­torii ani“, e previziunea-pariu pe care o face Örjan Hansson, un investitor suedez care construiește un complex de case în zona lacului Snagov, de­numit Satul Scandinav.

În contextul unei creșteri economice de 5% și al unor prognoze care indică și în următorii ani un avans destul de consistent al PIB-ului, mai mulți dezvoltatori olandezi, suedezi sau belgieni au decis în ultima vreme să investească, alături de parteneri români, în proiecte care țintesc segmentul rezidențial, în special middle-up, premium sau chiar pe cel al ca­selor de vacanță. Investițiile nu sunt neapărat foarte mari, mai de­grabă de ordinul câtorva milioane de euro, însă și proiectele sunt de dimensiuni mai mici, de cel mult câteva zeci de unități, mizând în multe cazuri pe lo­­cu­­ințe „green“ și eficiente energetic. Pe de altă parte, vorbim însă de locu­in­țe al căror preț final poate ajunge și la câteva sute de mii de euro.

În ansamblu, anul trecut s-au construit peste 55.000 de locuințe în ­România, potrivit estimărilor NewMoney care iau în considerare datele Institutului Național de Statistică privind numărul de unități livrate în primele nouă luni ale anului. Astfel, 2016 ar putea fi al doilea cel mai bun an din 1990 încoace în ceea ce pri­vește locuințele construite, de­van­sat doar de anul de boom 2008, cu peste 64.000 de unități livrate. Mai mult, românii sunt un popor de proprietari de lo­cuințe, aproape 97% dintre aceștia deți­nând (măcar) o casă, potrivit Eurostat, în timp ce varianta chiriei, preferată în general de occidentali, este considerată în România o soluție de compromis și, în cele mai multe cazuri, de cât mai scurtă durată. În această ecuație mai există însă și un alt element care merită menționat: stocul total de 8,5 milioane de locuințe din România este destul de îmbătrânit și doar 10% din casele și apartamentele de pe plan local au fost ridicate după 1990. Așadar nu e greu de înțeles de ce rezi­dențialul românesc a început să fie din ce în ce mai atractiv pentru in­­vestitori străini.

MODELUL SUEDEZ. Satul Scandinav – o investiție de patru milioane de euro, fă­cută de Hansson împreună cu un alt suedez, Michael Larsson – a fost lansat pe piață în ultima parte a anului trecut, cei doi mizând pe faptul că, în România, nu există foarte multe proiecte de calitate și eficiente din punct de vedere energetic. „În Suedia, precum și în întreaga Pe­ninsulă Scandinavă, este foarte important să ai costuri reduse cu energia și cu mentenanța (casei, n.r.)“, explică Hansson, care a decis să adopte stilul scandinav în acest proiect rezidențial nu doar la nivel arhitectural, ci și la cel al teh­nologiei de încălzire și răcire.

Până acum, au fost construite șase dintre cele 14 case care vor forma pro­iectul, prețurile locuințelor pornind de la 350.000 de euro fără TVA și ajungând la 650.000 de euro fără TVA.

Hansson și Larsson fac parte din conducerea unei mari companii suedeze de construcții de pardoseli, Linotol, și s-au asociat în firma Scandinavian Development, care dezvoltă proiectul Satul Scandinav, cu alți doi români, Marinică Ena­che și Marcel Hoară, acesta din urmă membru al fostului PDL și șef al Agenției de Dezvoltare a Zonelor Industriale în timpul guvernului condus de Emil Boc. „Marcel Hoară nu se implică în poli­tică în perioada în care lucrăm la acest pro­iect rezidențial, el fiind managerul de site“, spune Hansson.

Tot pe o asociere mizează și Millstone Developments, un parteneriat între investitorii belgieni Johan Rogiers și Christian Dumolin, alături de românul Horia Chioseaua, care au decis să ridice pe ma­lul lacului Grivița complexul reziden­țial Flanders Fields Residences. Mai mult, cei trei vor să construiască și o clădire-boutique de birouri lângă Aeroportul Otopeni, ambele proiecte presupunând o investiție de 34 de milioane de euro.

E adevărat, imobiliarul românesc nu e o necunoscută pentru ei. Rogiers este partener fondator al dezvoltatorului Lie­brecht&Wood Group – care deține pe plan local proiectul West Park, format din centrul comercial Fashion House și magazinele Kika și Hornbach de la intrarea pe autostrada București-Pitești –, Horia Chioseaua a fost partener la Lie­brecht&Wood, iar Christian Dumolin este fondatorul unei companii belgiene cu activități tot pe piața imobiliară, Kora­- mic Real Estate.

„Suntem prezenți în România din 1999 și am fost încă de atunci convinși de po­ten­țialul de maturizare și dezvoltare al pieței locale de real estate“, spune Rogiers, care recunoaște totuși că, în 2008, momentul în care criza economică și-a făcut simțită prezența și pe plan local, sectorul imobiliar era prea tânăr și a avut mult de suferit. Dar, adaugă el, aceas­tă „lovitură“ a creat contextul unei piețe noi, mai bine definite.

Ideea unei asocieri între cei trei investitori s-a conturat în 2015, iar primul pas l-au făcut anul trecut, când au cumpărat terenurile pentru cele două proiecte imo­biliare. Lucrările la Flanders Fields Residences, care se adresează segmentului middle-up, sunt programate să în­ceapă în martie, o primă fază presupu­nând finalizarea până în luna mai a anului viitor a trei clădiri cu 44 de apartamente.

VERDE DE BRAȘOV. Bucureștiul și zona limitrofă atrag, în general, spuma rezi­den­țialului de lux din România, însă unii investitori occidentali s-au orientat și către alte regiuni din țară pentru a construi case premium, cu prețuri care ajung până la aproape 300.000 de euro.

Un exemplu este cel al olandezilor Gerard Doedee și Mark Koops, care au fondat în 2009, alături de românii Lucian Andrei și Horia Halmagi, compania Dăl­ghiaș Development. Un an mai târziu, dez­voltatorii au semnat un parteneriat cu primăria comunei Vama Buzăului, din județul Brașov, care le-a pus la dispoziție un teren de 68 de hectare pe care vor con­strui 68 de vile de vacanță. Contrac­tul dintre autorități și investitori, valabil pe o perioadă de 99 de ani, presupune ca 10% din profitul obținut în urma vânzării caselor de vacanță, reu­nite în complexul denumit Valley 21, să revină primăriei.

Printre motivele care i-au determinat pe olandezi să investească ar fi și acelea că „în Olanda nu există zone montane și nici comunități rurale similare cu cele din România“, dar și că „România nu este o țară cosmetizată și comercială, așa cum sunt multe țări din Europa“, după cum spune Doedee.

De altfel, miza proiectului – o investiție de aproape 15 milioane de euro finanțată din fonduri private – este reprezentată și de clienții străini, care își caută o casă de vacanță. Nu întâmplător, prima casă finalizată în Valley 21 a fost vândută unui client din Olanda. „În prezent există negocieri avansate pentru vânzarea altor vile către clienți străini și români, vile a căror construcție va începe în aprilie 2017.“ Și în cazul de față, investitorii mi­zează pe conceptul ecologic, susținând că alimentarea complexului se va face direct din izvoare, energia electrică va proveni din panouri solare, iar încălzirea – din surse regenerabile.

„Este prematur să discutăm despre o tendință la nivelul întregii piețe rezi­den­țiale de a construi proiecte green, dezvoltate pe principii de sustenabilitate – comparativ cu piața de birouri, spre exemplu“, spu­­ne Gabriel Voicu, directorul diviziei New Ho­mes din cadrul companiei de con­sul­tanță imobiliară Coldwell Banker România.

STRĂINII ÎN REZIDENȚIAL. După criza economică, ce a pus pe fugă o serie de investitori și a dus la blocarea mai multor proiecte de case sau de blocuri, în ultimii ani, dezvoltatorii, inclusiv străini, au început să fie din nou interesați de construcția de proiecte rezidențiale noi. De altfel, investitori străini care, înainte de criză, anunțau complexuri reziden­țiale de mii de locuințe, dar pe care le-au în­ghețat ulterior, au revenit cu noi pro­iecte de dimensiuni mari, care se adre­sează mai mult segmentului de mijloc al pieței. Un exemplu este compania israe­liană Dimri International, care acum con­stru­iește un proiect de peste o mie de lo­cu­in­țe în zona Ghencea din Capitală, după ce odată cu criza și-a amânat planurile din sectorul rezidențial local. De asemenea, israelienii de la Gindi Group au reluat în ultima perioadă un proiect de peste 300 de locuințe în zona Mihai Bravu din Capi­tală, pe care, inițial, îl anunțaseră în 2009.

Indiferent că este vorba de proiecte mai mari sau mai mici, care se adresează segmentului low-cost, middle sau premium, piața rezidențială a intrat în zodia creșterilor în ultimii ani. Iar acest lucru ar putea să atragă noi și noi investitori, fie ei români sau străini.

FOTO: Olandezul Gerard Doedee este unul dintre promotorii proiectului Valley 21 din județul Brașov. Ilustrație de Vali Ivan