Curtea de Conturi a făcut zeci de plângeri penale. Dezmăţ pe bani publici în mai multe instituţii ale statului

Curtea de Conturi anunţă că, în urma misiunilor de audit efectuate anul trecut, a descoperit prejudicii în valoare totală de 277 milioane lei, iar abaterile financiar-contabile au totalizat 103,095 miliarde de lei, fiind formulate 90 de sesizări penale.

(Lista cu cele 90 de sesizări făcute anul trecut este publicată pe site-ul Curții, în virtutea planului asumat de conducerea instituției pentru o mai mare transparență).

„Misiunile de audit efectuate de Curtea de Conturi în anul 2023 au identificat o serie de cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri care au condus fie la nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, fie la producerea unor prejudicii sau la denaturarea unor date şi informaţii din situaţiile financiare.

În unele cazuri au fost constatate pierderi provocate bugetelor publice şi/sau patrimoniului public şi privat al entităţilor. Valoarea totală a prejudiciilor a fost de 277 milioane lei, iar cea a abaterilor financiar-contabile de 103.095 miliarde lei.

Pentru prejudiciile identificate şi consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2022 şi anilor anteriori, Curtea a formulat 90 de sesizări penale, la propunerea departamentelor şi a camerelor de conturi. Din totalul sesizărilor, 49 au vizat neîndeplinirea măsurilor dispuse, iar 41 au fost formulate din cauza existenţei unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală”, se precizează într-un comunicat.

Controale la aproape 1.300 de instituţii

Potrivit sursei citate de Agerpres, în 2023 au fost verificate în total 1.295 de entităţi. Datele sunt cuprinse în Raportul public pe anul 2022 şi în Raportul de activitate pe anul 2023, documente transmise forului Legislativ şi părţilor interesate.

„Misiunile de audit au fost realizate conform noilor metodologii de audit şi a Regulamentului privind activitatea de audit public extern, intrat în vigoare la începutul anului 2023. Întrucât prin noul Regulament s-a instituit regula publicării rapoartelor de audit după aprobarea acestora de către Plen, Raportul public pe anul 2022 conţine o sinteză a principalelor concluzii cuprinse în rapoartele aprobate, precum şi alte informaţii relevante despre utilizarea fondurilor publice în exerciţiul bugetar al anului auditat”, se menţionează în comunicat.

960 de misiuni de audit financiar şi 352 de misiuni de conformitate

Astfel, auditorii Curţii de Conturi au efectuat, 960 de misiuni de audit financiar şi 352 de misiuni de conformitate, au desfăşurat 144 acţiuni de documentare şi au abordat 10 teme de audit al performanţei. La acestea se adaugă 3.585 de misiuni de follow-up, în care s-a urmărit modul de ducere la îndeplinire a recomandărilor formulate cu prilejul misiunilor anterioare.

Pentru al treilea an consecutiv, principalele constatări de audit de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale sunt structurate pe domenii de activitate, arătând, în acest fel, cât au cheltuit autorităţile în exerciţiul bugetar 2022 pentru finanţarea respectivelor domenii.

Astfel, din totalul cheltuielilor în valoare de 615,313 miliarde lei, efectuate din bugetul public naţional în anul 2022, mai mult de jumătate (56%) reprezintă cheltuieli efectuate pentru finanţarea a trei domenii: Muncă şi protecţie socială (29%), Sănătate (17%), Educaţie, cercetare, inovare, digitalizare, cultură şi sport (10%). Domeniul Muncă şi protecţie socială deţine prima poziţie şi pe tabloul cheltuielilor administraţiei publice centrale, cu 19,2% din totalul celor 336.993 milioane lei cheltuieli totale.

Nereguli grave descoperite la Ministerul Energiei

Cheltuielile operaţionale ale Ministerului Energiei au fost majorate, în 2022, cu suma de 6,914 miliarde lei, ca urmare a efectuării unor plăţi din fonduri de la bugetul de stat către furnizorii de energie electrică şi gaze naturale, pentru clienţi finali noncasnici care nu erau îndreptăţiţi să beneficieze de schema de compensare, potrivit actelor normative prin care a fost instituit acest sprijin, reiese din Raportul pe 2022 al Curţii de Conturi.

Astfel, în urma auditului efectuat asupra situaţiilor financiare centralizate ale ministerului s-a constatat plata sumei totale de 5,098 miliarde lei pentru beneficiari la care s-a depăşit plafonul de ajutor de minimis de 200.000 euro, precum şi către un operator economic care nu avea calitatea de consumator final, dar care a achiziţionat energie electrică în calitate de furnizor de energie, precum şi plata sumei de 242.000 lei pentru clienţi finali noncasnici de energie electrică, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de legislaţie pentru încadrarea în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii.

De asemenea, s-a constatat plata sumei de 206.000 lei către clienţi finali noncasnici de gaze naturale, în condiţiile în care aceştia au fost declaraţi neeligibili pentru plata contravalorii componentelor de tarife/taxe în cazul consumului de energie electrică şi gaze naturale şi plata sumei de 1,367 miliarde pentru clienţi finali noncasnici de energie electrică şi gaze naturale, fără a fi prezentate date din care sa rezulte îndeplinirea condiţiilor de încadrare în categoria IMM.

Pe de altă parte, raportul mai semnalează că în absenţa unor controale eficiente instituite la nivelul Ministerului Energiei, au fost efectuate plăţi din fonduri de la bugetul de stat către furnizori în valoare de 7,049 miliarde lei, în baza OUG nr. 118/2021 şi OUG nr. 27/2022 pentru compensarea unor tarife/taxe aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale şi plafonarea preţurilor la energie electrica şi gaze naturale, evidenţiate pe cheltuieli, din care: 187.078 mii lei pentru compensarea tarifelor/taxelor aferente consumului la energie electrică şi gaze naturale; 6.861.927 mii lei pentru plafonarea preţurilor la energie electrica şi gaze naturale, se mai arată în raport.

Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei, în baza celor două acte normative, a efectuat plăţi către furnizori fără a verifica existenţa dreptului creditorului, realitatea şi cuantumul obligaţiei de plată pe baza documentelor justificative, ca urmare a faptului că prin OG nr. 118/2021 şi OG nr. 27/2022 s-a aprobat derogarea, în faza de lichidare a cheltuielilor, de la prevederile Legii nr. 500/2002.

„Urmărim cu atenţie utilizarea legală şi eficientă a fondurilor publice”

La nivelul administraţiei publice centrale au fost efectuate misiuni de audit financiar la 52 de ordonatori principali de credite. Dintre aceştia, 18 au primit opinie nemodificată ca urmare a faptului că situaţiile financiare au fost întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

În anul 2023, Curtea a realizat 3.585 de misiuni de follow-up dintre care 3.249 de misiuni au fost realizate de către camerele de conturi şi 336 de misiuni de către structurile de la nivel central. Prin misiunile de follow-up au fost verificate 16.946 de măsuri, din care aproximativ 80% au vizat entităţi din administraţia publică locală. În urma misiunilor de follow-up realizate a rezultat faptul că 66% dintre măsurile/recomandările formulate au fost implementate de către entităţile auditate.

Curtea de Conturi subliniază rolul decisiv, în acest proces, al funcţiei manageriale şi necesitatea de creştere a gradului de implicare a managerilor pentru găsirea soluţiilor de implementare a recomandărilor, precum şi asumarea responsabilităţii în privinţa bunei gestionări a fondurilor publice, astfel încât acestea să fie utilizate în mod economic, eficient şi eficace şi în conformitate cu legile în vigoare.

„Urmărim cu atenţie utilizarea legală şi eficientă a fondurilor publice, identificând neregulile acolo unde este cazul. În acelaşi timp, susţinem activ dezvoltarea şi întărirea performanţei instituţiilor din administraţia publică, pentru ca acestea să ofere cetăţeanului servicii publice de o cât mai bună calitate”, a declarat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, citat în comunicat.