Curentul din larg: Când vor urma să apară primele turbine eoliene în Marea Neagră

Turbinele eoliene pe care le vedem ie­șind din apă în vestul Europei își vor găsi locul și în Marea Neagră românească. Avem mult potențial, ambiții și planuri.

Un raport recent al unei firme de consul­tanță în domeniul regenerabilelor, Aegir In­sights, arată că Turcia ar urma să fie prima țară care ar instala turbine eoliene în Marea Neagră, mai devreme de anul 2030, urmată însă îndeaproape de România și Bulgaria.

Turcia este cea mai matură piață pentru vântul offshore în prezent, dar cercetările Aegir Insights arată că România și Bulgaria au dat recent semnale și ar putea ajunge să rivalizeze cu Turcia în ceea ce privește atrac­tivitatea sectorului, deoarece ar avea un potențial tehnic mai mare.

Analiștii spun că Turcia ar putea avea in­stalate și operaționale primele turbine eoliene înainte de 2030, grație angajamentului politic puternic față de tranziția energetică și unui lanț de aprovizionare local deja bine dezvoltat pentru eoliene terestre.

Dar să revenim la noi. „România are în special acces la vânturi puternice la ape puțin adânci, oferind țării opțiuni excelente pentru tehnologii offshore fixe (cu turbine fixate pe fundul apei, nu flotante, n.r.). Deși țara nu are încă o politică specifică OSW (offshore wind-turbine – eoliene în larg, n.r.), ea se angajează să participe la obiectivul UE de 300 GW eolian offshore până în 2050, la nivelul întregului bloc comunitar, iar Parlamentul României lucrează la proiectul de legislație pentru eolianul offshore, precum și la un plan spațial maritim“, arată consul­tanții. Amintim că la noi sunt instalați circa 3 GW în turbine eoliene terestre, cifră care nu a crescut deloc în ultimii ani.

Potențialul României

Momentan, nicio companie și nici statul român nu au efec­tuat măsurători foarte clare în larg, iar tot ce avem sunt niște estimări. Potențialul tehnic de vânt offshore din platoul continen­tal românesc al Mării Negre este de 76.000 MW, potrivit unui studiu realizat anul trecut de CEPS, un think tank din Bruxelles specializat în afaceri europene, care citează un raport al Băncii Mondiale. Din cei 76.000 MW, 22.000 MW ar pu­tea fi, din punctul de ve­dere al potențialului teh­nic, instalați în turbine eoliene fixate pe fun­dul mării, iar 54.000 MW – în instalații plutitoare.

„Deși nu există acum proiecte în curs de dezvoltare, regiunea arată un potențial incipient semnificativ pentru vânt. Unul dintre primele proiecte este cel anunțat de com­pania Hidroelectrica din România, care își propune să investească 600 MW de ener­gie eoliană până în 2026, din care 300 MW sunt în zona offshore. Potențialul tehnic eo­lian offshore în instalații fixe al României este egal cu întreaga capacitate de generare (22.000 MW).

Așadar, teoretic, energia re­ge­nerabilă din larg ar putea fi un înlocuitor pen­tru proiectele de gaze offshore, în pre­zent blocate în această țară“, mai arătau cei de la CEPS. Cu alte cuvinte, strict tehnic, can­titatea de electricitate care ar putea fi pro­dusă în largul Mării Negre ar putea fi egală cu tot ce produc toate centralele electrice terestre din România. Totuși, suntem încă foarte de­parte de acel moment.

Unde suntem?

Foarte pe scurt spus, la de­clarații de intenție, idei și proiecte în fază incipientă. „Am reamintit că la începutul acestui an am vorbit despre posibilitatea de a construi ferme eoliene offshore de producere a energiei electrice în Marea Neagră. De atunci am făcut demersuri la Bruxelles în așa fel încât Marea Neagră să fie prinsă și să fie recunoscută de către Comisia Euro­peană ca potențial al investițiilor în acest tip de ferme. Cred că Marea Neagră ne poate oferi atât de multă energie, atât gaz, cât și energie electrică, și aici cred că ar tre­bui să investim“, spunea ministrul energiei, Virgil Popescu, în vara anului trecut.

„O mare parte din discuții se duce în acest sector al energiei și în special în zona politicilor de tranziție energetică, atunci când vorbim de investiții importante nu doar pentru România, ci pentru întregul areal sud-est european. Așa cum extragerea gazelor din Marea Neagră este o investiție importantă pentru întreaga parte de sud-est a Europei, tot așa parcurile eoliene ma­ri­­time vor fi de o importanță extrem de mare, atât comercial, dar în special privind independența energetică a acestei zone.

Statele membre din această zonă colabo­rează pe politicile de siguranță de alimentare cu gaze naturale și cu energie electrică. Încurajăm investițiile în Marea Neagră“, de­clara, chiar în aprilie 2021, Niculae Ha­vri­leț, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Deci dorința politică există, dar ce am făcut până acum? În ultimele zile din 2020, guvernul a scos la licitație contractul referi­tor la amenajarea spațiului maritim, un do­cument de care are nevoie pentru a se pu­tea demara instalarea de turbine eoliene offshore. Este vorba despre ceea ce se cheamă MARSPLAN, un document obligatoriu pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene cu ieșire la mare, care apare chiar în directiva europeană referitoare la promo­varea energiei regenerabile offshore.

După ce guvernul va primi acest studiu, se va ști cu exactitate unde pot fi amplasate turbi­nele eoliene în Marea Neagră, fără a in­fluența celelalte activități economice sau mediul.

Pe de altă parte, cel mai mare producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, a cuprins, într-adevăr, în strategia sa de investiții anunțată în 2020, proiecte de instalare de turbine eoliene de circa 300 MW în largul Mării Negre, o investiție mare, de circa 2,9 miliarde de lei. Producătorul a avansat un termen extrem de optimist, anul 2026, pentru punerea în funcțiune a turbi­nelor din mare, condiționat însă de studiile de potențial și de perfectarea legislației.

„Vom investi doar în proiecte regenerabile. Suntem gata să investim în eolianul offshore și așteptăm să fie gata legislația de profil cât mai repede posibil. Hidroelectrica va fi cu siguranță parte a proiectului ce va fi dezvoltat la Marea Neagră și sper ca între­gul potențial al Mării Negre să constituie o prioritate pentru România“, spunea, la finalul lunii martie, și Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica.

Energia electrică are nevoie de infrastruc­tură pentru a ajunge din largul mării în re­țeaua națională. Face ceva în acest sens Transelectrica, ope­ra­torul rețelei de înaltă tensiune a țării?

„Pe viitor este de avut în vedere și suntem în studiu pentru evacuarea energiei offshore către zonele de consum prin sistem de curent continuu, așa cum se produce deja în Germania – este dezv­oltată atât în nordul, cât și în sudul Ger­maniei. Ar asigura evacuarea energiei produse în Marea Nea­gră în mod sigur și probabil a întregii can­ti­tăți de energie pro­dusă. Având în vedere vo­­­­lumul mare de fonduri care vor fi la dis­po­­zi­ție din fonduri europene, conside­răm că poate fi fezabil“, spunea, tot în aprilie, George Vișan, director al direcției Piețe de Energie de la Transelectrica.

Subvenție pentru eoliene

Legea pentru promovarea in­vestițiilor eoliene offshore a fost adoptată deja de Se­nat și este în dezbatere la comisiile parlamentare din Camera Deputaților. Ea introduce și un mecanism de sub­venții pentru dezvoltatorii de pro­iecte eoliene în Ma­rea Neagră.

Dreptul de a iniția și realiza ast­fel de proiecte va fi obți­nut de la statul ro­mân fie prin licitație, fie prin li­cențiere directă. Sim­plificând, investitorului i se ga­rantează prac­tic o subvenție de până la 45 de euro/MWh vândut după ce parcul offshore va pro­duce. Subvenția este varia­bilă, în funcție de prețul energiei electrice din piață.