Curent de achiziții: de ce au început antreprenorii români să iasă la cumpărături de afaceri în afara granițelor

În antreprenoriatul românesc bate un vânt de extindere. De această dată, prin achiziții în afara granițelor.

Acest articol a apărut în numărul 39 (30 aprilie – 13 mai) al revistei NewMoney

Cel puțin până de curând, nu multe au fost firmele de origine românească care s-au încumetat să-și extindă afacerile dincolo de granițele țării. Și mai puține au fost cele care au intrat pe piețe externe prin achi­ziția unor jucători străini. Totuși, lucrurile au început să se schimbe în ultima vreme, pe măsură ce antreprenorii români au ieșit „la cumpărături“ de fabrici sau de businessuri în alte țări, transformându-se din „vân­zători“ de companii (pe care le-au fondat și crescut) în „cumpărători“ de afaceri.

„La nivel de antreprenoriat, regionalizarea și intenția de dezvoltare regională, în afara granițelor României, a început să ia viteză abia de puțini ani“, recunoaște Florin Talpeș, CEO și cofondator al produ­că­torului software Bitdefender, care a pre­luat anul trecut o com­panie franceză par­teneră, Profil Technology. Aceasta nu ar fi prima achiziție pe care cel mai puternic brand românesc din industria hi-tech o face peste hotare, având în vedere că în 2003 a preluat parțial parte­ne­rul său din Spania, procesul de achiziție fiind finalizat în 2007.

Iar pentru producătorul software, eva­luat la peste 600 de milioane de dolari la fina­lul anului trecut, aceste mutări nu fac decât să stabilească un precedent, mai ales că dezvoltarea prin achiziții reprezintă o parte integrantă a strategiei de creștere a Bitdefender în următorii cinci-zece ani. „Luăm în calcul alte achiziții pe viitor, atât de parteneri (cum au fost cele două achi­ziții de până acum), cât și de cote de piață, adică de companii ai căror clienți/utilizatori au o bună sinergie cu soluțiile noastre. Dar sunt posibile și achiziții de companii care creează tehnologii“, mai spune Tal­peș, care conduce o companie ce a raportat la Ministerul Finanțelor afaceri de peste o sută de milioane de euro în 2016.

REGIONAL SAU GLOBAL? Spre achiziții de companii pe piețe occidentale s-a orientat recent și Scandia Food, cel mai mare producător de conserve de pe piața locală, cu afaceri de aproape 45 de mili­oa­ne de euro în 2016, controlat de familiile Creștin și Gașpar. Concret, Scandia Food a preluat anul acesta compania spaniolă Thenaisie Provote, specializată în produc­ția și distribuția de conserve de pește și fructe de mare.

„Pe măsură ce afacerile antreprenoriale cresc și se atinge o anumită masă critică în România, unul dintre avantajele extinderii în afara granițelor este aplicarea lec­țiilor învățate și în alte țări și capacitatea de a crește mai ușor pe o piață nouă, comparativ cu România, care riscă să devină saturată la un moment dat“, spune Florin Vișa, director corporate finance în cadrul companiei de consultanță și audit Deloitte România. El adaugă că preluarea unui bu­si­ness în afară sprijină extinderea rapidă la nivel regional sau chiar glo­bal.

Apetitul firmelor de origini românești pentru achiziții în afară vine în condițiile în care piața locală de M&A (fuziuni și achi­ziții), în ansamblu, a crescut anul trecut cu 15% față de 2016, până la 4-4,6 miliarde de euro, potrivit Deloitte. Un avans care arată că o țară al cărei Produs Intern Brut a crescut anul trecut cu 6,9% face din ce în ce mai mult cu ochiul investitorilor dornici să-și consolideze afacerile, fie ei români sau străini. Iar dacă tot suntem la capitolul statistici ale pieței de fuziuni, ten­dința de creștere a numărului de tranzacții interna­țio­nale în care „cumpă­ră­torul“ a fost re­pre­zentat de o firmă cu origini ro­mâ­nești se conturează din ce în ce mai clar: în 2017 au fost șase astfel de tran­zacții, în 2016 și 2015 au fost două, iar în pe­rioada 2009-2014 – niciuna semnifi­ca­tivă, mai spune reprezentantul Deloitte.

Ce e drept, în aceste statistici sunt incluse și companiile care au fost fondate în România, dar care au în spate acționari străini, așa cum este cazul dezvoltatorului imobiliar Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri de pe plan local, care anul trecut a devenit acționar majoritar al unei companii imobiliare din Polonia. În mod similar, fondul de investiții NEPI Rockcastle, ce activează preponderent pe piața locală, dar care are în spate investitori externi, a început să se extindă și pe alte piețe, preluând proprietăți imobiliare în țări precum Croația sau Bulgaria. Iar la baza acestor mișcări a stat viziunea de a deveni un jucător cu relevanță nu doar la nivel local, ci și regional.

VÂNZĂTOR SAU CUMPĂRĂTOR? O stra­tegie similară a fost luată în calcul și de grupul TeraPlast, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor de cons­trucții din România, cu afaceri de 427 de milioane de lei (94 de milioane de euro) în 2017, care a cumpărat anul trecut un pro­ducător de panouri sandwich din Serbia. „În cazul TeraPlast, fabrica din Serbia contribuie printr-o mai bună prezență pe piețele din sud-estul Europei“, spune Cosmin Pătroiu, director general at TeraSteel, companie ce face parte din grupul TeraPlast și care activează pe piața de panouri sandwich și profile zincate. Dincolo de Ser­bia, Bulga­ria, Macedonia, Bosnia, Croația și Muntenegru, facilitatea de producție pre­luată de grupul în care acționar principal este omul de afaceri Dorel Goia de­ser­vește și piețe secundare precum Unga­ria, sudul României și nordul Greciei, arată cele mai recente infor­mații.

„Panourile sandwich sunt un produs care în prețul de vânzare are o importantă componentă, aceea a transportului. Este un produs de volum, iar pentru a fi cât mai competitivi pe piață este necesar să fim cât mai aproape de clienți“, explică Pă­troiu. Și tot el adaugă că un alt avantaj al achiziției este faptul că, în Serbia, pro­duc­ția de panouri sandwich este destul de redusă: în afară de TeraPlast, un singur alt jucător activează în acest domeniu. Iar după experiența achiziției din țara vecină, producătorul susține că studiază și alte piețe externe unde ar putea dezvolta noi facilități de producție.

Dar nu toate „experiențele“ prin care an­treprenorii locali au încercat să iasă peste granițele României prin achiziții sau parte­neriate au reușit să se materializeze. Pro­du­cătorul de material rulant Softronic –controlat de patru antreprenori români –anunța în 2016 crearea unui joint-venture cu o companie ungară în vederea construi­rii de locomotive în țara vecină. Înțelegerea a fost semnată, dar nu s-a mai concretizat.

Pe de altă parte, extinderea prin achiziții în străinătate nu exclude scenariul în care antreprenorii români vor să-și consolideze afacerile astfel pentru a le crește valoarea în ipoteza în care vor dori să facă un exit. Supremia Grup, producător de con­dimente și ingrediente pentru industria alimentară fondat de Bara Levente, anunța în 2015 că a cumpărat două firme din Dane­marca ce activează în domeniul ingredientelor alimentare, al condimentelor și al ambala­jelor. Doar că un an mai târziu, antreprenorul fondator vindea Supremia Grup către compania franceză Solina. Până la urmă, rolu­rile de „cumpărător“ și „vânză­tor“ se pot inversa rapid.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *