Cum vrea un prinț de 31 de ani să-și salveze regatul conservator și dominat de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney

Cum să scazi dependența unui regat de resursele de petrol schimbând pas cu pas o societate conservatoare do­mi­­nată încă de învățăturile unui imam de secol al XVIII-lea? Prin viziunea 2030, planul unui prinț de 31 de ani de a-și mo­derniza regatul și a-i salva viitorul.

Atmosfera relaxată dintr-o seară de marți în ajunul sosirii președintelui ame­­­rican Donald Trump în Arabia Sa­­u­­di­­tă ce a avut loc în luna mai era doar o imagine care ascundea de fapt un șir întreg de îngrijorări într-o țară consi­­de­­ra­­tă leagănul Islamului.

Abdullah (35 de ani), angajat guvernamental care face noaptea pe taximetristul, spune, sub rezerva anonimatului, despre autorități: „vor să ne rela­xăm as­cultând muzică. Dar cine are nevoie de muzică atunci când ai Coranul?“

Schimbările care au pus pe jar o par­­te din societatea saudită fac parte dintr-o foaie de parcurs care setează viitorul re­­­gatului, așa-numita Viziune 2030, fă­­cu­­tă publică acum un an de prin­țul moș­­te­­nitor Mohammed bin Salman. Viziunea lui Bin Salman, devenit moș­­te­­ni­­tor al tronului la 31 de ani, privind viitorul regatului, face parte din efortul de a reduce dependența acestuia de petrol.

Cu toate acestea, pentru un popor care pare să știe doar o interpretare ex­­tre­­mă a islamului, o mare parte dintre cei intervievați pe parcursul unei săp­­tă­­mâni sunt de părere că ajustările sociale atașate acestui plan vor aduce o decadență asupra căreia au fost aver­ti­zați în școală și în moschei. Tensiunea acestora cu cei care salută acest gen de schimbări este evidentă mai ales în Riad și ar putea deveni o problemă dificil de gestionat pentru prinț.

INEVITABILA CIOCNIRE. Polițiștii („mutawa“) care veghează la respectarea co­dului islamic în numele liderilor religioși au mai puține prerogative de anul trecut. Acum însă patrulează continuu pe stră­zile și în centrele comerciale din capitala saudită, mai conservatoare decât centrul economic Jeddah (port și nod comercial situat în vestul regatului, pe coasta Mării Roșii, al doilea ca mărime după Riad și cel mai mare oraș din provincia Mecca, n.r.).

S-a discutat la un moment dat de des­chiderea de cinematografe și reducerea pe­­rioadei în care magazinele sunt închise cât timp durează cele cinci rugă­ciuni zilnice ale oricărui musulman prac­ticant.

Schimbări însă care i-ar nemulțumi pe clericii conservatori. „Conducerea sau­dită, chiar și cu câ­teva voci liberale, ră­mâne vulnerabilă în fața unei reacții ad­verse din partea conservatorilor radi­cali cu care trebuie să te porți ca și când ai avea de-a face cu niște ouă“, este de pă­­­rere Nabeel Khoury, fost oficial în ca­drul Departamentului de Stat american.

Viziunea 2030, aparent matricea prin care se dorește „înțărcarea“ economiei saudite când vine vorba de dependența de petrol, presupune o societate mai vie, în care tot mai multe femei să aibă un loc de muncă, să meargă să facă sport, să iasă să se distreze etc. Aspect care conduce la un conflict inevitabil într-o țară în care religia este singura ocupație care joacă un rol central. Regele saudit este custodele celor mai sfinte locuri ale Isla­mului, iar constituția țării este însuși Coranul.

ȘI TOTUȘI, DESCHIDEREA. În timp ce sau­diții dezbat dacă femeilor ar trebui să li se permită să conducă o mașină sau dacă muzica este haram (adică interzisă musulmanilor), țările din Golf și orașe-stat precum Dubai au prosperat econo­mic, deschizându-se lumii.

„Pentru a defi­nitiva reformele economice ai nevoie de schimbări sociale și politice pentru a eli­bera energiile populare“, spune Khoury. „Și asta nu se poate întâmpla decât dacă reformezi establishmentul religios.“

Doar că învățăturile lui Abd al-Wahhab (teolog islamic salafit, cunoscut ca fondatorul wahhabismului, mișcare ce aspiră la o revenire la cele mai timpurii principii ale islamului, n.r.) impregnează fiecare aspect al vieții unui saudit. Numeroși saudiți cred că, dacă ar fi de acord cu schim­bările propuse de prinț – ar asculta muzică sau ar interacționa cu sexul opus, credința lor ar fi pusă în pericol.

„Implementarea viziunii prințului a ge­nerat o undă de șoc, iar autoritățile ar fi trebuit să pregătească opinia publică pentru schimbările propuse“, crede Hatoon al-Fassi, un istoric saudit în ca­drul Univer­sității Qatar. „Cum poți preda acea mu­zică, cum poți pune sexe opuse în același loc, să organizezi un concert? Nu este corect față de cei care vor să fie ceea ce au fost învățați să fie, iar acum, brusc, li se spune că este în regulă să te distrezi.“

WAHHABIȚII. Wahhabismul s-a asigurat că schimbarea s-a făcut mereu precaut și încet în Arabia Saudită. Extremiștii au protestat față de televiziune, radio, edu­cația pentru fete sau când au apărut ma­și­nile, pe la începutul anilor ’60.

Unii sau­diți, chiar dacă nu sunt de acord cu radicalismul, văd aceste luări ex­treme de po­ziție drept un garant al pro­tejării în fața influențelor străine care le pot corupe credincioșii. În plus, în ulti­mele decenii de tulburări socio-politice, familia regală s-a bazat pe clerici pentru legitimitate, fapt care a anulat orice plan de emancipare socială.

Când anul trecut își prezenta Viziunea 2030, Mohammed bin Salman ținea să spună că „poziția regatului ca cen­tru al lumii arabe și islamice este în­suși principalul său pilon și că principiile islamice vor fi forța motrice prin care această viziune va fi dusă la bun sfârșit“.

Pentru surorile lui, Fahda al-Qarni (28 de ani) și Nof al-Qarni (25 de ani), afir­mațiile au sunat ca o reasigurare. Ambele acoperite complet, doar ochii văzându-li-se, erau fericite să audă schimbările propuse și salutaseră ocaziile de a se distra, dar atât timp cât totul rămânea în acord cu valorile conservatoare ale regatului.

„Religia este extrem de importantă în viețile noastre și nu avem de gând să re­nunțăm la asta“, a spus Fahda, de meserie nutriționist, iar sora ei a dat aprobativ din cap, în timp ce așteptau la rând la un ma­ga­zin din Riad. „Vrem ca Arabia Saudită să rămână o țară conservatoare.“

CLIVAJELE. Regatul face eforturi pentru a gestiona din punct de vedere economic efectele prăbușirii prețului la pe­trol, și guvernul crede că des­chiderea socială ar putea aduce avan­taje economice. Așa că se încearcă punerea bazelor unei industrii a divertismentului – spre exemplu, a semnat contracte cu compania Six Flags pentru construirea de parcuri tematice, încercând astfel să-i facă pe saudiți să-și cheltuiască banii în țară.

Dar adoptarea unor occidentalisme i-a divizat pe saudiți. Unii cred că asta sub­minează cultura islamică a țării, alții, că este singura modalitate de a îmbrățișa capitalismul de secol 21 pe care prințul moștenitor și-l dorește. Unii bărbați sau­diți spun că nu pot suporta gândul că soțiile lor merg la cinema sau conduc o mașină, se opun reducerii numărului de ore de religie în școli și neînchiderii maga­zinelor pe perioada rugăciunii.

La celălalt capăt al spectrului, avocata Noha al-Rasheed (25 de ani), îmbrăcată cu o abaya albă, se întreabă dacă așa-zisa nouă eră a deschiderii chiar există.

„Nu am văzut nimic care să ajute comunitatea să fie mai deschisă, să le dea femeilor mai multe drepturi civile, șanse egale etc.“ În cadrul unei serate lirice or­ganizate de noua autoritate saudită pentru divertisment, soțul surorii ei a fost ne­voit să meargă la secțiunea pentru băr­bați. „Am fost șocată să văd obișnui­tele zone separate pentru bărbați și femei“, a mai spus al-Rasheed. „Nu era o activitate de familie.“

„Cheia este să aplanezi angoasele oamenilor din ambele tabere“, afirmă Aljazi al-Shebaiki, fostă profesoară universitară. Crede că trebuie să existe limite și spune despre evenimentele de divertisment la care a participat că unele au fost „respec­tabile“, altele nu. „Unele femei erau poate prea machiate, altele râdeau prea mult sau stăteau la aceeași masă cu bărbații. Oamenii au ascultat cântece de dragos­te“, povestește aceasta.

„Suntem leagănul Islamului și, inevitabil, valorile și religia noastre sunt diferite de ale altora“, continuă fosta profesoară. „Dar asta nu trebuie să ne împiedice să in­te­racționăm cu restul lumii și să nu în­cu­­rajăm modernizarea socială.“

Ibrahim Alotaibi (35 de ani), proprietarul unei companii, crede că cei care vor rezista schimbărilor își vor da seama la un moment dat că „deschiderea înseam­nă, de fapt, să-ți deschizi mintea, nu să renunți la hainele tradiționale pe care le porți“.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Fără râuri, doar petrol” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Regatul saudit rămâne ancorat în principiile islamice la care nici pro-reformistul prinț moștenitor nu pare dispus să renunțe.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • NUMIRE. Pe 21 iunie, regele Salman al Arabiei Saudite a anunţat că fiul său Mohammed bin Salman va fi prinţul moştenitor, înlocuindu-l în această postură pe Muhammad bin Nayef, nepotul regelui Salman.
  • CONSERVATORISM. Șeicul Abdulaziz bin Abdullah al-Sheikh crede că ar fi periculos să permită femeilor să conducă, iar clericii și academicienii greșesc când ascultă muzică pentru că este împotriva învățăturii islamice.
  • RESURSE. Arabia Saudită are rezerve dovedite de țiței brut de 268,4 miliarde de barili, adică o cincime din rezervele totale mondiale.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Donna Abu-Nasr; adaptare de Mimi Noel

FOTO: AFP / Getty Images

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *