Cum vor fi resimțite la nivel global efectele războiului din Ucraina și cât de dificilă va deveni ieșirea din criza provocată de pandemia de COVID-19
Efectele economice ale războiului din Ucraina se vor resimți dincolo de granițele sale și ale Rusiei și vor complica ecuația globală a ieșirii din criză și a menținerii unei reveniri sustenabile pe termen scurt și mediu.
Războiul din Ucraina va afecta economia mondială pe trei căi: blocaje financiare, creșterea prețului materiilor prime și întreruperile de pe lanțurile globale de aprovizionare. Cât despre sancțiunile impuse de Occident, economiștii se așteaptă ca impactul acestora să fie limitat la nivel global.
Cel mai de amploare efect resimțit ar urma să fie majorarea prețurilor materiilor prime. „Prețurile mărfurilor ar putea crește din cauza a trei factori: preocupările legate de aprovizionare, distrugerea infrastructurii fizice și impactul sancțiunilor“, notează specialiștii de la The Economist Intelligence Unit (EIU), într-o analiză pe această temă.
În opinia lor, prețul petrolului se va menține la peste 100 de dolari pe baril cât timp conflictul militar din Ucraina va continua. Cu toate că dependența mare a Europei de gazele rusești îi determină pe specialiști să creadă că marile puteri nu vor impune sancțiuni asupra exporturilor ruse de energie, tensiunile vor menține prețul petrolului la un nivel ridicat. Specialiștii avertizează că prețul gazelor va înregistra un avans de cel puțin 50% în acest an.
Criză alimentară
Atât Rusia, cât și Ucraina sunt doi producători mari de alimente. Ucraina este cel mai mare producător global de ulei de floarea-soarelui, iar Rusia se află pe locul al doilea, potrivit datelor centralizate de S&P Global Platts. Împreună, cele două state asigură 60% din producția de la nivel global. De asemenea, cele două state realizează aproape 30% din exporturile globale de grâu, potrivit JP Morgan. De altfel, materia primă se tranzacționează pe bursele de mărfuri din Statele Unite la un nivel-record al ultimilor 14 ani.
Livrările rusești sunt restricționate din cauza amplelor sancțiuni economice impuse de Occident, ceea ce face dificilă – iar în unele cazuri, imposibilă – achiziția de la furnizorii ruși. Livrările ucrainene au fost sistate din cauza luptelor care au închis porturile țării.
„Nu există nicio modalitate de a ajusta suficient de repede deficitul de producție generat de ieșirea Rusiei și Ucrainei de pe piețele globale, așa încât prețurile să nu crească“, a avertizat președintele Băncii Mondiale, David Malpass.
Rusia și Ucraina produc împreună 12% din caloriile consumate la nivel global, iar perturbarea rutelor comerciale de la Marea Neagră va pune presiune pe prețurile mărfurilor agricole.
Dependența strategică
Rusia este, totodată, un mare producător de metale – de exemplu, aluminiu, titan, paladiu și nichel. Acestea au înregistrat scumpiri considerabile încă de la sfârșitul anului trecut, iar prețurile se vor menține la niveluri însemnate pe întreaga durată a conflictului. „Acest lucru va avea un impact substanțial asupra mai multor sectoare industriale din întreaga lume, inclusiv asupra industriei auto“, sunt de părere specialiștii EIU.
Folosit în multe procese de fabricație, de la sistemele de evacuare auto la telefoane mobile și plombe dentare, paladiul se tranzacționează la circa 2.700 de dolari uncia, în creștere cu 80% față de 2021.
Dependența Occidentului de metale precum paladiu, dar și neon sau platină adaugă și o dimensiune geostrategică problemei. Acestea sunt folosite pentru producția de microcipuri, produsul-vedetă al ultimilor doi ani, al cărui deficit a produs ravagii la nivelul mai multor industrii.
Aproape 90% din neonul folosit în fabricarea semiconductorilor provine din Rusia, iar 60% din acesta este procesat de o companie din Odesa. Sursele alternative vor necesita investiții pe termen lung înainte de a putea alimenta piața globală, avertizează specialiștii.
Industriile aerospațiale din SUA, Europa și Marea Britanie depind, de asemenea, de aprovizionarea cu titan din Rusia. Boeing și Airbus sunt în discuții cu furnizori alternativi, dar cota de piață mare deținută de furnizorii ruși face aproape imposibilă renunțarea completă la aceștia.
Lanțuri de aprovizionare
Sancțiunile financiare vor avea un impact și asupra lanțurilor globale de aprovizionare și de comerț, deoarece companiile vor întâmpina dificultăți în găsirea și asigurarea unor canale financiare prin intermediul cărora să poată desfășura schimburi comerciale cu Rusia. În plus, o eventuală distrugere a infrastructurii de transport (în special a porturilor din Ucraina) va agrava aceste probleme.
În opinia specialiștilor EIU, problemele lanțurilor de aprovizionare vor veni din trei surse: rutele terestre, restricțiile aeriene și anularea rutelor de transport maritim din Ucraina. Rutele comerciale terestre dintre Asia și Europa vor fi perturbate pe măsură ce tranzitul prin Rusia va deveni mai dificil (sau chiar imposibil).
Acest lucru va afecta în special unele companii chineze, care și-au crescut traficul pe rutele terestre prin Rusia (în drum spre Europa), ca alternativă la transportul maritim și aerian în timpul pandemiei de COVID-19. Legăturile aeriene dintre Rusia și Europa (și, implicit, Asia și Europa) vor fi grav îngreunate în urma închiderii spațiilor aeriene. Aproximativ 35% din transportul global de mărfuri era efectuat pe calea aerului înainte de pandemie.
Rutele de transport maritim de marfă prin Marea Neagră au fost anulate după decizia Ucrainei de a închide porturile. Această situație va avea un impact notabil asupra transporturilor de cereale care tranzitează porturile ucrainene, rusești, bulgărești și românești.
Canalul inflaționist
Prețurile mai mari ale mărfurilor vor alimenta inflația globală în acest an și, posibil, în 2023. EIU prognoza deja o inflație globală de aproape 6% în 2022, dar acum se așteaptă ca acest nivel să fie depășit, având în vedere creșterile uriașe ale prețurilor mărfurilor. „Creșterea inflației va compensa impactul pozitiv al creșterii prețurilor mărfurilor pentru producători“, punctează EIU.
Acest nou puseu inflaționist va ridica, totodată, întrebări foarte dificile pentru marile bănci centrale din lume. Acestea se angajaseră deja să lupte cu inflația resimțită la nivel global în ultimele luni prin creșterea dobânzilor și oprirea „tiparnițelor de bani“, precum și a amplelor programe de relaxare cantitativă prin achiziția masivă de obligațiuni demarate în contextul pandemiei.
Acum, însă, războiul din Ucraina riscă să afecteze creșterea economică și, implicit, conduita băncilor centrale. Impactul economic se va resimți cel mai puternic în cele două state implicate în conflictul militar, dar și țările din regiune cu ample expuneri comerciale, cum ar fi Lituania și Letonia, vor avea de suferit. Pentru restul Europei, șocul va veni pe calea energiei și a tensiunilor de pe lanțurile comerciale și de aprovizionare.
EIU și-a actualizat prognozele și se așteaptă ca economia europeană să înregistreze un avans de 2% din produsul intern brut (PIB) în 2022, la jumătate față de estimarea anterioară. La nivel global, impactul ar urma să fie de 0,5 puncte procentuale din PIB, respectiv o creștere de 3,4% în acest an.
Între ciocan și nicovală
Războiul și sancțiunile vor avea efecte semnificative asupra economiilor Ucrainei și Rusiei. Economia celei dintâi reprezintă 0,4% din PIB-ul global, în vreme ce Rusia își adjudecă 3,1%.
- UCRAINA. Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat cererea de ajutor financiar a Kievului, urmând să acorde guvernului ucrainean o finanțare de urgență în valoare de 1,4 miliarde de dolari. Efectele războiului din Ucraina sunt acum imposibil de evaluat, dar țara va avea nevoie de ample investiții pentru reconstrucția economiei.
- RUSIA. Economiștii se așteaptă ca economia Rusiei să înregistreze o contracție de cel puțin 5% din PIB în acest an. Investitorii nu exclud nici o intrare în incapacitate de plată a țării, care se luptă cu o depreciere semnificativă a monedei naționale după ce sancțiunile internaționale au decuplat-o de la economia globală.
- PREȚ. Dincolo de granițele celor două, cele mai puternice efecte economice ale războiului se vor resimți la nivelul prețurilor. Specialiștii Capital Economics estimează că inflația din Zona Euro va crește cu încă 1,5 puncte procentuale. Ca urmare, populația își va reduce cheltuielile, iar scăderea consumului va tăia 0,8 puncte procentuale din creșterea PIB.
Acest articol a apărut în numărul 135 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly