Cum vede antreprenorul Horațiu Țepeș producătorul de țigle metalice Bilka peste 20 de ani

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Napoleon spunea că „imposibil este un cuvânt care se găsește doar în dicțio­narul proștilor“. Horațiu Țepeș, fondatorul Bilka, liderul pieței de produse pentru acoperișuri, vrea să demons­treze, asemenea eroului său, că niciun obiectiv nu este imposibil dacă ai un plan bine pus la punct.

„Știm ce trebuie să facem. Toate la timpul lor“, spune antreprenorul de 36 de ani, măsurându-și cu grijă cuvintele. Peste 20 de ani, adaugă el, Bilka va avea fabrici în Uniunea Europeană, dar și în estul Europei. Iar, dacă acum compania se îndreaptă cu pași rapizi spre borna de 100 de mili­oane de euro, Horațiu Țepeș estimează că în 2036 va atinge o cifră de afa­ceri de un miliard de euro. Planuri prea ambi­țioase?

Diversificarea obligatorie. Antreprenorul, care petrece cel puțin 12-13 ore pe zi la birou, recunoaște că „țelurile prea înalte“ ar putea să fie unul dintre defectele sale. În țara în care planurile se fac și se desfac cu viteza luminii și unde gân­­direa pe termen scurt predomină, am­­bițiile lui Horațiu Țepeș par cel puțin surprinzătoare.

Deocamdată, primul său pas este diversificarea producției către zona de hale industriale la cheie. În ultimii șapte ani a avut o creștere medie anuală de 40%, însă a investit doar în țigla metalică pentru sectorul rezidențial, ceea ce îi per­mite acum să aibă 240 de variante de acoperiș. Astăzi, se uită însă și spre sectorul industrial. Vrea să construiască o fabrică unde să producă panouri-san­dviș, tablă cutată, profile ușoare și structuri, ceea ce ar duce la li­vrarea de hale industriale la cheie.

Și-ar dori ca și noua unitate de pro­ducție să fie în apropierea celei pe care o are acum, pe platforma fostei fabrici Rulmentul din Brașov. Momentan, este încă în faza de discuții cu au­to­ritățile pentru terenul aflat în domeniul public. „Dacă auto­ritățile vor încu­raja capitalul autoh­­ton, vom construi fabrica aici. Da­­că nu, pro­babil că va trebui să ieșim în afara ora­șului, să beneficieze o co­­mună din ju­­rul Brașovului de investițiile noastre“.

Iar acestea s-ar ridica la circa 12 mili­oane de euro, într-o construcție pe care o vede ridicată în 2018 și care ar urma să fie funcțională în 2019-2020. Nici lipsa muncitorilor nu ar fi o problemă, fiindcă, inclusiv cu facilitatea pentru hale industriale, numărul angajaților nu ar fi mai mare de 500, față de 270 cât este în pre­zent. Și pentru că tot îi place să gân­deas­­­că la scară mare, robotizarea este una dintre soluțiile pe care le ia în calcul în lipsa forței de muncă umane.

În ultimii ani a investit alte zece mili­oane de euro în utilaje și amenajarea unei platforme industriale de 27.000 de metri pătrați a fostei fabrici Romlag Bra­șov, unde depozitează materia primă și produsele finite.

Proiecții și crize. Până acum, pro­iecțiile sale nu doar că s-au realizat, dar uneori realitatea a și depășit estimările. „La începutul anului am bugetat o creș­tere de 20%, dar, pe parcurs, am schimbat de două ori bugetul. Probabil vom termina 2016 cu o creștere de circa 40% și ne apropiem de afaceri de 60 de mili­oa­ne de euro“, spune antreprenorul.

Deși, în urmă cu ceva timp, anticipa că va ajunge la afaceri de 100 de milioane de euro în 2020, păstrând actualul ritm de creștere și în condițiile de piață de până acum, ar putea atinge această bor­nă mai repede. „Acest lucru depinde și de cum va merge economia. Dacă va veni o nouă criză, probabil că ne vom recalcula traseul“, punctează Horațiu Țepeș.

Și nu este exclus să fie așa. Crizele sunt ciclice, iar premisele pentru urmă­torul colaps se conturează deja, aver­tizează analiștii de peste Ocean. Anul viitor se termină în cifra 7, iar, privind retrospectiv, marile crize au avut loc în astfel de ani (cea mai mare depreciere într-o sin­gură zi a Bursei americane a avut loc în 1987, criza financiară asiatică – în 1997, iar cea mai mare recesiune a lovit lumea în 2007), scrie Bloomberg Businessweek. Dincolo de speculații, în contextul în care viitorul apropiat al eco­nomiei este nesigur, un pariu pe 20 de ani pare din start dificil de câștigat.

Țepeș este conștient că, dincolo de businessul pe care îl conduce, crizele pot apărea când te aștepți mai puțin. Doar a mai trecut printr-o criză în 2009. „Pentru a nu avea o lebădă neagră, avem nevoie de un mediu stabil“. În acest sens, fluctuațiile cursului valutar, schim­bările Codului Fiscal, dar și tulburările din piețele vecine sunt printre elemen­tele cu potențial perturbator. Poate mai importantă este relația cu auto­ri­tă­țile locale, de care depinde mai ales în cazul concesionării sau vânzării de tere­nuri.

Nu exclude apariția unei noi crize, dar spune că „niciuna nu seamănă cu alta“. În 2009, după șase luni în care nu știa exact cum să înfrunte criza, a decis să continue investițiile, mai ales în utilaje. A apelat pentru aceasta și la fonduri europene. A făcut cinci dosare până acum, cu valori care au crescut treptat, de la o sută de mii de euro la un milion de euro.

Inerția exporturilor. Loc de creș­tere există însă pe piața autohtonă, motiv pentru care a și trecut în plan secundar o extindere în străinătate. Totuși, îi este teamă că, dezvoltate prea rapid, lucrurile ar putea scăpa de sub control. Exportul abia atinge zece procente din cifra de afaceri, dar admite că a ajuns aici „dintr-o pură inerție“. Abia anul trecut a creat departamentul de export care să se ocupe de acest segment.

Însă, pe fondul cererii externe, pre­zența pe mai multe piețe străine poate fi un vehicul de creștere în cazul în care criza lovește din nou. Momentan, ex­portă atât în piețe mature – precum Germania, Austria sau statele scandinave –, cât și în țări învecinate României (Unga­ria, Republica Moldova și Ucraina) sau state din fostul spa­țiu sovietic „prea mici ca să fie menționate“.

Vânzările mai mari vin din țările din estul Europei (care reprezintă circa 70% din exporturi). Tot în Est, zona Caucazului ar putea fi umă­­­toarea „țintă“ pentru extindere, mișcare pe care estimează să o facă până în 2021. Per ansamblu, este interesat în egală măsură și de Est, și de Vest. În Est găsești nevoia de dezvoltare, iar în Occident, banii și cultura de business. „Într-o parte ve­dem oportunitatea, dincolo expe­riența. Noi le îmbi­năm“, explică Țepeș. Cât și unde va investi depinde de contextul economic intern din 2017.

A cumpăra sau a fi cumpărat? În 2016, piața construcțiilor a fost deosebit de activă. Inclusiv în ceea ce privește tranzacțiile. Grupul francez Saint-Gobain a preluat compania românească Pietta Glass Working, cu activități în zona de pre­lucrare a sticlei. De asemenea, austriecii de la Wienerberger au cumpărat fabrica de cără­mizi de la Buzău, aflată în proprietatea omului de afaceri Ömer Süsli, iar Braas Monier, care deține fa­brica de țiglă din beton Bra­mac de la Sibiu, a achiziționat linia de producție de țigle Elpreco din Cra­iova. Și Horațiu Țe­­peș a stat cu ochii pe jucătorii locali pentru o eventuală achi­ziție, dar „nu a ieșit nimic până acum“. Sau poate că a ratat el oportu­nitățile.

În schimb, exclude din start o even­tuală vânzare, deși a avut oferte atât de la fonduri de investiții, cât și de la pro­ducători din Polonia sau țările scandinave. „De aceea avem planurile acestea pe următorii 20 de ani, pentru că nu ne gân­dim să vindem“, mărturisește el.

Concurența. Piața de acoperișuri sau învelitori include țigla metalică, din beton, ceramică, bitum sau tablă ondulată. Vânzările de țiglă metalică reprezintă mai bine de ju­mătate din total, cu circa 22 de mili­oane de metri pătrați în 2015, felie din care Bilka Steel mușcă aproape un sfert (cu 5,5 milioane de metri pă­trați). Lupta pe piața de aco­perișuri se dă între multi­naționale (cum ar fi Joris Ide, con­trolată de irlandezii de la Kingspan, belgienii de la Coilprofil, suedezii de la Lin­dab, finlandezii de la Ruuki) sau companii autohtone (Depaco sau Siceram). Cu men­țiunea că majoritatea pro­du­­cătorilor nu au în portofoliu exclusiv producerea de țigle.

Din 2007 încoace, produc­ția Bilka a „acoperit“ peste 140.000 de case în total, cu 26,2 milioane de metri pătrați de țiglă – căci majoritatea clienților sunt persoane fizice. Într-o geografie locală, Bu­cu­­reștiul și Moldova sunt zonele în care se construiește cel mai mult, atât reno­vări, cât și proiecte noi. Dar, adaugă Țepeș, este nevoie de cons­trucții „în Ro­mânia și în tot estul Europei“.

Pentru viitor, pariul său este să arate că are în fabrică toate țiglele de care va fi nevoie pe piață pentru a ajun­ge, așa cum își dorește, un jucător regional. În fond, tot Napoleon este cel care spunea că „fiecare soldat poartă în ra­ni­ță bastonul de mareșal“.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Q&A: Horațiu Țepeș” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]NewMoney vi-l prezintă pe omul Horațiu Țepeș, într-un scurt chestionar fără nicio legătură cu Bilka.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Calitatea pe care o admirați la un om?
• Sinceritatea.

• În ce situație mințiți?
• Nu îmi aduc aminte când am mințit ultima dată, dar sunt conștient că fiecare om minte în fiecare zi. Mai degrabă modul meu de abordare este de a nuanța lucrurile.

• Principala trăsătură de caracter?
• Forța și ambiția.

• Principalul defect?
• Nu sunt întotdeauna echilibrat.

• Ce hobby aveți?
• Sportul – și să-l privesc, și să practic. Tenis, fotbal, schi.

• Cea mai mare nefericire?
• Din fericire, nu am avut.

• Care este eroul preferat?
• Napoleon.

• Dar cea mai mare realizare personală?
• Bilka.

• Ce deviză aveți?
• Muncește ca și când nu ai muri niciodată și trăiește ca și cum ar fi ultima zi.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Compania Bilka Steel, fodată de Horațiu Țepeș, se îndreaptă spre afaceri de 60 de milioane de euro în acest an. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney