Cum va arăta sistemul bancar românesc în 2017

După un 2016 marcat de riscuri severe la adresa stabilității financiare, ca urmare a introducerii unor legi foar­­te contestate, băncile au ieșit pe plus și se așteaptă la lucruri bune în anul care tocmai a început.

Economia va crește, la fel și creditarea – dar și dobânzile. Toate depind, însă, de mai multe lucruri. Să le luăm pe rând.

La nivel mondial, 2017 aduce o di­ver­­gență pronunțată a politicilor practicate de marile bănci centrale de pe ce­­le două coaste ale Atlanticului. Pe de o parte, Rezerva Federală (Fed) din SUA înăsprește politica monetară, ceea ce va duce la creșterea dobânzi­­lor și la aprecierea dolarului, în vreme ce Ban­­­ca Centrală Europeană (BCE) fa­­ce exact opusul – ține dobânzile aproa­­pe sau chiar sub zero și aruncă bani în pia­ță, în speranța de a „reani­­ma“ in­fla­­ția și creșterea economică din zona euro.

Aceste tendințe au determinat deja o majorare a costurilor de finan­țare pentru România. În decembrie, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să respin­­gă o parte din ofertele primite de la bănci, din cauza dobânzilor prea mari. Analiștii de la UniCredit Bank estimea­­ză că, în 2017, România va trebui să împrumute 29,3 miliarde de euro pentru rostogolirea datoriei publice (aco­­pe­­ri­­rea împrumuturilor ajunse la sca­­dență cu noi împrumuturi) și acoperirea deficitului bugetar (dife­rența din­­tre ce încasează și ce chel­tu­­iește statul).

Inflația. De creșterea dobânzilor la ti­­tluri de stat sunt afectate toate statele emer­­gente din Europa, însă România ie­­se în evidență cu ceva. Efectele redu­ce­­ri­­lor de taxe și de impozite se vor disipa în acest an – cel puțin statistic. Prin urmare, inflația se va reîntoarce în teritoriul pozitiv, ceea ce îi determină pe ana­­­liști să creadă că BNR va majora do­bân­­zile. „Ne așteptăm ca banca centrală din România să fie prima din regiune care să înăsprească politica monetară“, arată un raport al Capital Economics, companie de consultanță și cercetare macroeco­­no­­mi­­că, anticipând o majorare cu un punct procentual în 2017. O creș­tere a dobânzii-cheie de politică mone­tară, cea care dă tonul dobâzilor din piață, ar putea în­­semna o creștere a costurilor de îm­­pru­­mut pentru companii și populație.

În 2016, dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditele noi de consum (în lei) acordate persoanelor fizice a coborât sub 10%, în vreme ce pentru credi­tele ipo­­tecare s-a situat sub 4%.

Mai mult, datorită excesului de lichi­­ditate din piață, ROBOR (indicator la care sunt ancorate o mare parte din credite) a atins minime record. Analiștii de la Raiffeisen Bank se așteaptă ca ROBOR cu scandeță la o lună să crească de la o medie de 0,6% anul trecut, la 0,9% în acest an.

Creditarea. Chiar dacă dobânzile ar putea crește, Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, este optimistă cu privire la evoluția creditării. „Cererea solvabilă de credite ipotecare a depășit nivelul ma­­xim din 2008, prețurile locuințelor au avut un trend crescător, dar ponderat și sustenabil, iar ofertele băncilor sunt ali­ni­ate atât la venitul mediu, cât și la pre­țul pieței imobiliare“, spune ea.

Spre exemplu, la ora actuală, o familie cu venituri medii își permite un apartament cu două sau chiar trei camere, față de o garsonieră în 2008. Soldul creditului neguvernamental ar urma să înregistreze o creștere de 3,9% în acest an, față de 1,8% în 2016, potrivit proiec­­ții­­lor eco­­no­miștilor de la Banca Transilvania. Tot­­o­­dată, băncile își vor continua eforturile de curățare a bilanțurilor. BNR anti­ci­­pea­­ză că rata creditelor neperformante (NPL) va scădea la 6%, du­­pă ce în sep­­tem­­­­brie 2016 coborâse la 10%, media ac­­ceptată de autoritățile europene fiind de 8%.

Profit. În primele nouă luni din 2016, sistemul bancar a avut un profit de 3,7 miliarde de lei, potrivit datelor BNR, peste 85% din acesta fiind realizat de băn­cile mari. „Pe fondul unui grad redus de intermediere şi al unei pieţe financiare mai puţin dezvoltate, modelul de funcţionare al sectorului bancar românesc este unul bazat pe marje ridicate“, se arată într-un raport al BNR.

Marjele se referă la diferența dintre do­bânzile acordate la depozite și cele cerute la credite. Deşi în scădere, mar­jele practicate de sectorul bancar din Ro­mânia sunt printre cele mai ridicate la nivel eu­ro­pean. Teoretic, dacă ar crește gradul de intermediere financiară, res­pectiv dacă ar fi acordate mai multe credi­te, băncile ar putea reduce aceste marje.

Un an încordat. Tensiunea dintre bănci și clienți a atins cote înalte în 2016. Dacă, în trecut, conflictele dintre cele două părți au fost alimentate în special de clauzele abuzive descoperite în contractele de credit, în 2016, datornicii au cerut sprijinul legiuitorului pentru cei care nu mai reușesc să își plătească ratele.

Înainte de alegerile locale, Parlamentul a adoptat legea dării în plată, ce le permite clienților să își stingă datoria la ban­că prin renunțarea la imobilul ipotecat. În prag de alegeri parlamentare, o altă lege trecea în unanimitate de Parlament – conversia creditelor din franci el­vețieni în lei, la curs istoric, adică la cursul de la data semnării contractului. În primăvara lui 2016, BNR identifica pentru prima dată de când întocmește raportul asupra stabilității financiare un risc sistemic sever, respectiv cadrul le­gislativ incert din domeniul financiar-bancar. S-au făcut estimări și calcule, con­cluzia fiind că sistemul bancar ar avea de suferit pierderi enorme, de 2-4 miliarde de lei, potrivit estimărilor lui Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR.

Cultura legislativă. „Din păcate, cul­tura noastră legislativă este de tip pom­pieristic“, spune Anca Bidian. Odată intrată în vigoare, legea dării în plată a pro­dus și primele efecte: avansurile la creditele ipotecare au fost majorate semnificativ, măsură menită să protejeze in­s­ti­tuțiile financiare de riscul de a se transforma în agenții imobiliare. După câteva luni în care creditarea a stagnat, condi­ții­le au fost „regândite“ și relaxate.

Acum, după ce ambele legi au ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Consti­tuțională (CCR), așteptările fiind ca acestea să iasă într-o cu totul altă formă de acolo, sistemul bancar s-a liniștit. CCR a introdus conceptul „impreviziunii“. Înainte de a putea da în plată, debitorul trebuie să-i dovedească judecătorului că au existat niște evenimente imprevizibile care l-au adus în situația de a nu-și mai putea plăti ratele. Prin urmare, pierderile vor fi mai mici și se vor produce pe un orizont de timp mai extins.

Perspective. O altă lege cu impact direct asupra relației dintre bănci și clienți este cea a falimentului personal, amâ­nată de cabinetul Cioloș de două ori. Aceasta va intra în vigoare în august. Astfel, cei care nu mai fac față datoriilor acumulate vor avea posibilitatea să se de­clare „insolvenți“. Apoi, pe baza unui plan aprobat de o comisie specială, ei vor avea la dispoziție cinci ani pentru a se redresa financiar, alternativa fiind să li se lichideze activele.

Intrarea în vigoare a legii falimentului personal a fost amânată deoarece nu ar fi gata infrastructura administrativă ne­ce­sară aplicării sale. „Dacă luăm toată le­­­gislația existentă, plus cea de anul acesta, vom vedea că este imposibil de aplicat într-un mod coerent“, spune Bidian.

Parteneriat. Sorin Mierlea, preșe­din­­tele Asociației Naționale pentru Pro­tec­­ția Consumatorilor (InfoCons), este de părere că băncile și clienții trebuie să gă­­sească o formulă reală de parteneriat. „Nu trebuie să negociem niște drepturi. Nu trebuia să se ajungă la procese, să îmi cer în instanță respectarea dreptului de a merge pe trotuar“, spune el.

Negocierile „alternative“ nu au avut însă prea mare succes. Anul trecut, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), instituție creată special pentru rezolvarea disputelor dintre bănci și clienți, a rezolvat în jur de 30 din cele 200 de dosare deschise.

Pe de altă parte, băncile au restructu­rat credite de 16,7 miliarde de lei până în septembrie 2016 (față de 22,3 miliarde de lei în decembrie 2015), ceea ce „evi­den­­ţiază eforturile de a oferi soluţii individuale în sprijinirea debitorilor, dar sub­liniază și eficienţa mai scăzută a acestora și nevoia ca eforturile de găsire a unor soluții de restructurare viabilă“ să fie intensificate, se arată într-un raport al BNR.

Banca centrală anticipează că strategiile băncilor vor fi afectate, în 2017, dar și în anii ce urmează, de implementarea unui nou standard contabil (IFRS 9) și de noi reglementări ale cerințelor de capital.

FOTO: În urmă cu nouă luni, BNR identifica în premieră un risc sistemic sever. Sursa foto: Laslo Raduly / NewMoney