Cum și când vom beneficia de gazele naturale din zăcământul Neptun Deep de la Marea Neagră

La mai mult de un deceniu de când au fost descoperite, gazele din vastul zăcă­mânt Neptun Deep din Marea Neagră au primit în sfârșit undă verde pentru a fi extrase, ceea ce va face din România, îna­­inte de sfârșitul deceniului, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Euro­pea­nă. Viitorul luminos are și câteva umbre însă.

Pe 21 iunie a fost făcut în sfârșit marele anunț. „OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, împreună cu partenerul său Rom­gaz, a luat decizia finală de investiție pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. OMV Petrom este ope­ra­torul proiectului, cu o participație de 50%.

Cele două companii au aprobat pla­nul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul offshore Neptun Deep, care este înaintat spre confirmare Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).“

Perimetrul Neptun Deep din Marea Nea­gră are o suprafață de 7.500 de kilometri pătrați și este situat la o distanță de aproxi­mativ 160 de kilometri față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri. Primele activități de explorare au fost în 2008, iar prima descoperire de gaze naturale a avut loc în 2012. Cheltuielile totale făcute de gigantul ExxonMobil (cel care a vândut ulterior concesiunea către Rom­gaz) și de OMV Petrom s-au ridicat la 1,5 miliarde de euro.

După anunțul deciziei finale de investiții, se vor cheltui încă aproxi­mativ 4 miliarde de euro pentru dezvol­tare, până când gazele vor intra în rețeaua na­țională, cele mai mari sume fiind alocate perioadei 2024-2026.

Prima producție comercială este aștep­tată în 2027. Rezervele totale recuperabile se ridică la cel puțin 100 de miliarde de me­tri cubi de gaze naturale, echivalentul consumului actual al României pe circa nouă-zece ani.

În privința impactului asupra mediului, se estimează că amprenta de carbon va fi mai bună decât valoarea de referință a industriei: 2,2 kg CO2/baril echivalent petrol (bep), mult sub media industriei, de 16,7 kg CO2/bep. Bugetul României ar urma să beneficieze de circa 20 de miliarde de euro de pe urma extracției gazelor, vreme de zece ani.

Optimism din toate părțile

„2027 este anul în care așteptăm primele canti­tăți de gaze și, în timp, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura aproximativ două decenii, iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini dezvol­tarea societății“, a spus Christina Verchere, chief executive officer (CEO) al companiei OMV Petrom, care a amintit și că proiectul Neptun Deep reprezintă „un nou capitol, esen­țial pentru sectorul energetic“ al Ro­mâ­niei, care va sprijini „securitatea ener­getică“ a țării, dar și transformarea acesteia într-un „jucător foarte important“ pe această piață.

„Neptun Deep este un proiect strategic pentru România și pentru regiune din perspectiva asigurării necesarului de gaze na­turale și tranziției energetice a țării. Înce­pând cu 2027 vom avea o nouă sursă de gaze naturale, care are potențialul de a crește semnificativ producția de gaze natu­rale a țării. Suntem mândri să fim parte a unui proiect inovator, care va aduce bene­ficii semnificative pe termen lung“, a spus Răzvan Popescu, director general al compa­niei Romgaz.

„Suntem astăzi martorii momentului în care România face pasul decisiv pentru in­de­pendența sa energetică. Gazul din Ma­rea Neagră este chiar combustibilul care ne va duce către realizarea acestui obiectiv strategic. Milioane de familii și sute de mii de firme românești așteaptă asta de atâta vreme. Este momentul să punem această resursă la baza dezvoltării noastre economice în școli, spitale, ferme și fabrici, în folosul concret al românilor. Astăzi mar­căm, în fapt, o realizare a muncii în echipă între stat și mediul privat. Fără această colaborare, astăzi nu ar fi existat proiectul Neptun Deep, de extracție a gazelor din Ma­rea Neagră. Acesta este modelul de lucru de care are nevoie România“, a decla­rat și noul premier, Marcel Ciolacu.

Grijile viitorului

Totuși, chiar dacă viitorul pare luminos, există și provocări. Și interne, și externe. Pe de o parte, cu câ­teva zile înainte de anunțarea deciziei isto­rice de a demara proiectul, a apărut in­for­mația că OMV Petrom a dat în judecată sta­tul român pentru unele prevederi din Le­gea offshore, act normativ care practic influențează decisiv modul în care vor fi vân­dute ulterior gazele extrase și se vor în­casa taxele.

„De când s-a aprobat Legea offshore, am spus că așteptăm clarificări. Nu este un su­biect nou. Nu am primit aceste clarificări. Sunt importante. Proiectul este gata și merge înainte“, a spus CEO-ul OMV Petrom, răspunzând unei întrebări pe această temă. De fapt, este vorba despre unele restricții din lege prin care Guvernul capătă cumva dreptul de a obliga companiile să vândă o parte din gaz pe piața internă în condiții stabilite de el, practică socotită însă ne­con­formă cu principiul comerțului liber, clamat de companie.

„Cred că vom găsi aceste soluții. Proiectul merge înainte, indi­fe­rent ce se întâmplă cu procesul de arbitraj. Timeline-ul proiectului nu va fi afectat deloc“, și-a manifestat Verchere optimismul.

Tot ca un risc cumva intern, vorbim despre cererea mică de gaze din România, existând temerea că industria românească nu va putea absorbi aceste cantități. La acest moment, temerea pare justificată – România ajunge să exporte gaze, pe lângă ce înmagazinează pentru iarnă, în condi­țiile unui consum foarte mic al industriei, deși prețurile sunt mai mici decât în momen­tul închiderii unor capacități industriale care consumau resurse energetice.

Totuși, pe termen mediu și pe termen lung, în condițiile în care vor apărea noi ca­pacități energetice de producție de ener­gie electrică folosind gazele naturale, cu o ca­pacitate estimată la 3.500-4.000 MW (la Mintia ar urma să apară în doar trei ani cea mai mare centrală electrică pe gaze din Europa, 1.700 MW), acest risc pare a fi diminuat.

De fapt, cererea de gaze pare a fi provocarea și la nivel european. În condițiile agre­­siunii ruse, ale renunțării treptate la ga­zele de la Gazprom, ale creșterii fulminante a prețurilor la gaze anul trecut, cere­rea a scăzut masiv și la nivel european (mi­nus 13% în 2022), iar cererea ar putea să scadă și mai mult, din cauza politicii verzi a Uniunii Europene, care presupune re­nun­țarea treptată și la gaze, după cărbune, în paralel cu o taxare mai aspră. Și aici însă este posibil ca această țintă dorită de Bru­xe­lles (și nu numai) să nu devină realitate prea repede.

Gazele naturale vor fi alături de noi pentru multe decenii de acum încolo, arăta re­cent agenția de știri Bloomberg într-o analiză cu date și opinii de la jucătorii globali din industria de petrol și gaze, ca Shell, Exxon, Total sau Eni. Astfel, resurse de apro­ximativ 60 de miliarde de metri cubi de producție nouă de gaz au fost accesate prin noi proiecte demarate doar în peri­oada scursă de la invadarea Ucrainei de către Rusia, de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat în ultimul deceniu.

Așadar, greii industriei nu doar că nu renunță la a extrage și a oferi consumatori­lor gaze naturale – mai ales sub formă li­che­fiată (LNG), unde restricțiile legate de infrastructură sunt mai mici –, dar își și cresc investițiile pentru a extrage și mai mult gaz, în condițiile în care lumea ar trebui să meargă către acel „net zero“ al emisiilor, de atins la jumătatea secolului.

Cel mai mare zăcământ de gaze din Europa se închide

Producția de gaze la câmpul Groningen, din Țările de Jos, cel mai mare din Europa, va înceta până la 1 octombrie, a anunțat guvernul olandez.

  • CUTREMURE LEGATE DE FORAJE. Guvernul Țărilor de Jos și-a res­pectat promisiunea de a înceta rapid extracția, deja situată la niveluri minime, pentru a limita riscurile seismice din regiune. Zăcământul, operat de o societate mixtă a grupurilor Shell și Exxon Mobil, deține încă rezerve masive de gaze naturale, dar producția a fost di­mi­nuată în ultimii ani, deoarece cutremu­rele legate de foraje au provocat pa­gube importante, dar și angoase pentru persoanele care locuiesc în apropiere.
  • ÎNCHIDERE DEFINITIVĂ ÎN 2024. In­stalațiile de producție vor fi închise defi­nitiv în 2024, a anunțat Guvernul Țărilor de Jos, dar va exista o opțiune de a extrage canti­tăți limitate de gaz în circum­stanțe extreme în anul următor.
  • 363 DE MILIARDE DE EURO. Des­co­perit în 1959, zăcământul de gaze de la Groningen a avut un vârf de producție de 88 de miliarde de metri cubi în 1976 și era încă aproape de 30 de miliarde de metri cubi în urmă cu doar șase ani. Se estimează că gazul din câmpul Groningen a adus 363 de miliarde de euro în vistieria Olandei, de când a început pro­ducția în anii 1960, contribuind semnificativ la bunăstarea țării.

Acest articol a apărut în numărul 167 al revistei NewMoney

FOTO: Getty