Cum se va termina aventura riscantă a fondatorului Netopia în Mexic
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Unul dintre românii care s-au aventurat să intre în afaceri în afara țării, Antonio Eram, a ales piața mexicană. Doar că telenovela sa a ajuns acum într-un impas.
„Oportunitățile sunt precum răsăritul: dacă îl aștepți prea mult ai să îl pierzi“, spunea la un moment dat William Arthur Ward, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori motivaționali americani.
Antonio Eram, fondatorul procesatorului de plăți Netopia mobilPay, și cei trei parteneri ai săi au prins răsăritul în urmă cu doi ani, când au lansat Mobilender, o aplicație prin care utilizatorii pot accesa credite mici în mai puțin de o oră, indiferent de orașul în care se află. Au avut de ales între Mexic și Filipine, dar cu doi mexicani între parteneri – unul dintre ei, Rodrigo Cobos, este și CEO al companiei –, au mers, firesc, pe prima variantă.
Credit doar cu mobilul. Spus pe scurt, ar fi echivalentul unui credit doar cu telefonul. Practic, creditele sunt acordate după ce profilul solicitantului de pe rețelele de socializare este analizat printr-un algoritm complex. În plus, sunt necesare documente cu informații personale și un cont bancar (se pot trimite ca fotografii făcute cu smartphone-ul).
Plafonul maxim pentru un împrumut este de 5.000 de pesos (circa 340 de dolari americani). Primele credite au început să fie acordate la finalul anului trecut, ajungând în momentul de față la 1.500-2.000 pe lună. Media unui împrumut este de 150 de dolari, cu o dobândă de 1% pe zi și o perioadă de returnare de circa 12-17 zile. Important, nu poți accesa un împrumut mare de la prima încercare, iar valoarea acestuia poate crește pe măsură ce solicitantul demonstrează că este un bun platnic.
Mobilender a primit și o rundă de finanțare de două milioane de dolari, compania fiind evaluată la zece milioane de dolari. „Pentru o companie de doi ani de zile este destul de bine“, spune Eram.
Până în acest punct, răsăritul Mobilender poate părea complet lipsit de nori. În realitate, însă, abia acum încep dificultățile. „Suntem victimele propriului succes”, mărturisește Eram, recunoscând că în momentul de față a intrat într-un impas: pentru a putea continua să dea credite, au nevoie de finanțare. O nevoie pe care o estimează la trei-patru milioane de dolari, bani de care, spune el, ar fi avut nevoie „ieri“.
Această sumă ar fi necesară nu doar pentru finanțarea creditelor. Autoritățile din Mexic ar urma să introducă niște reglementări suplimentare pe piața microcreditării, ceea ce s-ar putea traduce într-o nouă nevoie de fonduri pentru obținerea autorizațiilor. „Și dacă ești companie de succes poți să cazi în cap dacă nu faci rost de finanțare în timp util“, adaugă antreprenorul.
Cum orice problemă are cel puțin o soluție, în această variantă pesimistă, nu le rămâne decât exitul. Au deja oferte de cumpărare, iar ca soluție-limită ar putea ceda platforma și clienții unei bănci, urmând ca ei să investească în altceva. „Scopul era să fie vândut la un moment dat, dar nu atât de devreme, fiindcă atunci nu iei banii pe care îi vrei. Dar suntem oameni de afaceri“, explică Eram.
Piața ideală? Întrebarea încă plutește în aer: de ce tocmai în Mexic? Mexicul este printre primele 25 de state din lume cu cei mai mulți miliardari, potrivit Forbes. Cei 14 miliardari, printre care și Carlos Slim Helu, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, au un venit cumulat de aproape o sută de miliarde de dolari. Mexicanii bogați reprezintă doar 1% din populație, însă dețin tot atât cât aproape jumătate din toți mexicanii.
Dezechilibrele sunt însă mult mai mari, iar cifrele oficiale arată că aproape 46% din cei 120 de milioane de mexicani trăiesc sub limita de 2.542 de pesos pe lună (circa 158 de dolari), potrivit unui raport al Oxfam din 2014. Dacă mai adăugăm și faptul că Facebook are 46 de milioane de utilizatori în Mexic și că sunt mai puțin de zece jucători pe segmentul microcreditării, aceasta pare să fie o piață ideală.
Doar că investitorul se lasă așteptat, căci mulți oameni de afaceri mexicani nu au acest „spirit de a investi“, specific celor din Silicon Valley. Iar cei din Silicon Valley tind să se uite mai degrabă la afacerile care nu depășesc granițele ecosistemului de inovație creat în statul California.
În ceea ce privește România, intrarea Mobilender pe piața autohtonă iese momentan din discuție, pentru că deja există prea mulți jucători. În plus, Orange a anunțat că intenționează să aducă aici serviciile de mobile banking, așteptându-se intrarea în România și a giganților Google Pay sau Apple Pay. Deja, printre serviciile existente pe piață se numără m-Pesa, serviciul lansat de Vodafone, Viva Credit, compania care oferă credite până la salariu sau platforma de microcreditare Askredit, care și-a făcut recent lansarea pe piața autohtonă.
Dar celelalte afaceri din România ale lui Eram își urmează propriul curs.
Netopia mobilPay este unul dintre cei mai mari procesatori de plăți pe plan local. În primele nouă luni ale anului, a depășit pragul de trei milioane de plăți, cu 15% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Până la finalul lui 2016 compania estimează că valoarea sumelor achitate digital va ajunge la 175 de milioane de euro, cu o treime mai mult decât în 2015.
Geografii de business. Și aplicația mobilPay wallet, dezvoltată de aceeași Netopia, prin care se pot face tranzacții direct de pe mobil, inclusiv plăți la comercianți, a ajuns să înregistreze câteva sute de tranzacții pe zi și ar putea totaliza în acest an un milion de euro.
Pasul următor ar fi intrarea Netopia pe alte piețe, Bulgaria și Israelul fiind două dintre țările vizate. „Încercăm să ieșim și pe alte piețe, pe care se va putea (…) Mi-aș dori orice“, mărturisește Eram, adăugând că pregătește o evaluare a Netopia, care să reprezinte pentru ei un punct de referință.
Cu toate astea, spune că nu ia în calcul o vânzare, mai ales că au mai fost tranzacții în acest domeniu, referindu-se la preluarea PayU de către Naspers sau a Provus Group (Romcard) de către Innova Capital și, ulterior, de Wirecard. „Nu poți să ai doar tranzacții. Nu poate să vină toată lumea să cumpere. Noi am rămas independenți și este foarte cool“, spune Eram. Nu neagă faptul că a mai avut de-a lungul timpului discuții legate de o posibilă vânzare, însă potențialul investitor „ar trebui să cumpere tot, nu doar o bucățică (din afacere, n.r.)“.
Netopia are două birouri, unul la București și unul în SUA. Intenționa, inițial, să intre cu această tehnologie și pe piața americană, însă și-a dat seama că ar fi nu doar dificil, ci și foarte scump. „Visul nostru de a avea o soluție care să funcționeze acolo s-a cam năruit“.
Și alții încearcă visul american în domeniul FinTech. În urmă cu doi ani, tot în Silicon Valley, Ioan Cora și Marius Bălăceanu au pus bazele aplicației Lendrise Marketplace, prin care clienții pot solicita un împrumut de până la 5.000 de dolari pe o perioadă de cel mult trei ani, doar cu cartea de identitate, factura la utilități și o declarație de venit. Aplicația ar urma să devină funcțională din 2017.
Pentru Eram și asociații săi a fost mai simplu în România și Mexic. Deocamdată, în România vor să lanseze un exchange de bitcoin. În Mexic, în schimb, încă așteaptă scenaristul care să-i scoată din impas.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Silicon Valley de România” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text css=”.vc_custom_1479985286293{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Clujul a fost în mod repetat comparat cu Silicon Valley, însă Antonio Eram nu împărtășește entuziasmul general.[/vc_column_text][vc_column_text]
- CIFRELE. Efervescența din sectorul IT se simte și din datele macroeconomice. Anul trecut, sectorul IT&C a avut o contribuție de 5,6% la PIB și de 0,6% la creșterea PIB-ului în 2015 (3,7%).
- ÎN LUCRU. Autoritățile locale au în plan crearea Cluj Innovation City, un proiect de dezvoltare urbană integrată, întins pe o suprafață de peste 200 de hectare, unde ar urma să lucreze circa 20.000 de persoane. Investiția este de 500 de milioane de euro.
- PĂREREA lui Eram. Fiindcă ponderea out-sourcing-ului este mai mare decât partea de creativitate și inovație, România seamănă cu un atelier de tehnologie, iar IT-iștii sunt precum „croitoresele care, în urmă cu câțiva ani, produceau haine în lohn pentru afară“. În următorii cinci ani, dacă salariile din IT-ul românesc vor fi la fel cu cele din SUA sau vestul Europei, atunci companiile vor face un salt mai spre est. „Vei rămâne cu mii de oameni obișnuiți să trăiască într-un sistem, care se vor descurca greu într-un startup“, fiindcă în acest sistem nu este încurajată creativitatea.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]
FOTO: Antonio Eram așteaptă un investitor care să salveze afacerea din Mexic. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
