Cum se reinventează industria turistică globală în contextul coronacrizei

Turism responsabil, în locații mai retrase, cu res­pectarea unor norme stricte de igienă, reconfigurarea serviciilor hoteliere, un lanț turistic mai scurt între turist și destinație, mai puțin cu avionul și mai mult cu mașina – acestea sunt schimbările pe care pandemia le aduce unui sector în care muncesc peste 300 de milioane de oameni.

Chiar și fără coronacriză, industria turistică suferea deja pe fondul semnalelor de alarmă trase de experții internaționali – fenomenul turistic nu poate crește fără limite. Turismul masiv (s-a ajuns la fenomenul supraturismului) a fost încurajat în ultimul deceniu mai ales de guverne și autorități locale, fiind exacerbate efectele benefice în plan economic și ignorând efec­tele negative. Se contura deja sfârșitul unei ere. Nume­roase locuri din toată lumea au găzduit proteste la adresa supraturismului.

A venit colapsul celei mai vechi agenții de turism din lume, Thomas Cook, Veneția a fost inundată, iar Australia a luat foc. În fine, s-a declanșat pandemia. Ce și-ar mai fi putut dori un activist ecologist ca, la șase luni după masivele proteste de la Londra, să se uite în sus și să vadă cel mai limpede și albastru cer din viața lui, comentează într-o analiză publicația bri­tanică Financial Times.

Acum, am avut cu toții răgazul să reflectăm. Captivi în case, am fantazat la bucuriile călătoriilor făcute înainte de coronacriză. Ironic, absența totală a turiș­ti­lor a făcut mai vizibilă ca niciodată industria mondială a turismului, care angajează peste 330 de milioane de oameni și care redistribuie mai direct ca niciun alt sector prosperitatea.

Fără întoarcere

Dezavantajele turismului de masă au tot fost aduse în discuție mai ales în ultimele 12 luni, dar niciodată nu s-a pus problema unei supri­mări totale. Actuala criză s-ar putea să ne arate calea de mijloc, adică să trecem la un turism mai responsabil, care reduce emisiile de carbon și supraturismul, fără a afecta contribuția la economiile locale.

„Nu cred că vom reveni la cum făceam turism înainte de criză, nu vom mai da o fugă pe undeva prin Europa în weekend“, este de părere Tony Wheeler, cofondator al publicației de profil Lonely Planet.

Zborurile vor fi sigur mai dificile, mai neplăcute și mai scumpe. Emirates a introdus deja testarea înainte de îmbarcare, iar AirAsia a făcut publice noile uniforme pentru echipaj, care includ acum mască, vizi­eră și mănuși de protecție. Va scădea, cu siguranță, nu­mă­rul vacanțelor care presupun zbor cu avionul, anti­cipează analiștii pieței.

Mai mult, pe măsură ce teama de coronavirus per­sistă, iar un vaccin nu avem încă, este limpede că tu­riștii nu vor mai alege locuri aglomerate din capita­lele lumii, ci vor opta pentru destinații mai retrase (fapt care va rezolva și chestiunea supraturismului).

„Marea întrebare postcoronacriză nu este cum în­cearcă industria să revină la normal, ci cum se va schimba comportamentul întregii societăți față de turism“, crede Peter Hughes, creatorul emisiunii britanice „Wish You Were Here“.

În plus, după pandemie, industria nu poate fi anali­zată decât în contextul schimbărilor climatice. „Anticipez că turiștii vor fi mult mai pregătiți să-și abandoneze vechile obiceiuri – să zboare de colo-colo cu avionul sau să facă turism de masă – și mai dispuși să treacă la unele noi pentru a ne proteja fragila viață și planeta“, spune Hughes.

Turism responsabil

Inevitabil, se vor schimba și modelele de business. Până acum, o vacanță tipică pu­tea arăta așa – este rezervată cu un agent turistic, care în schimbul unui co­mision dă rezervarea unui operator specializat, care la rându-i o dă unei companii care face managementul destinației, iar aceasta din urmă o subcontractează ghi­dului. O treime din costul va­canței sau mai mult rămâne cel mai pro­babil în țara turistului.

Un model care s-a bazat pe încrederea tu­riștilor. Numai că pandemia a dat o lo­vi­­tură acestei siguranțe. Chiar dacă unii ope­ratori încă au scrupule și joacă co­rect, sunt mulți care refuză să le dea cli­en­ților banii înapoi, oferind în schimb bilete de credit ce pot fi convertite în cash la un moment dat. Este de înțeles – banii au dispă­rut deja în lanțul verigilor amintite. Însă efectul abordării lor asupra încrederii tu­riștilor este pe termen lung și deloc pozitiv.

Alternativa ar fi apariția unei generații noi de platforme online care să pună în le­gătură directă turistul cu operatorul unei destinații dorite. Companii precum Much Better Adventures sau TravelLocal au câștigat teren odată cu așa-numitul turism responsabil, iar acum ten­dința aceasta ar putea căpăta și mai multă trac­țiune.

Deja se observă că turiștii tineri, crescuți în lumea digitală – și mult mai conștienți de amenințările legate de schimbările climatice și dispuși să adere la turismul responsabil – preferă rezervările online directe, în timp ce turiștii mai în vârstă continuă să alimenteze vechiul model de business.

Schimbări

Prin noua abordare, dar și recâștigând încrederea turiștilor (ceea ce va mai dura), se speră redresarea cifrelor, care arată destul de rău acum. Pentru 2020, prognozele făcute înainte de pandemie estimau o valoare a turismului global de peste 700 de miliarde de dolari. Din cauza crizei, aceasta va urca la doar 447 de miliarde de dolari, indică rapoartele citate de WeForum. De departe, Europa va fi cel mai dur afectată de această scădere, veniturile prognozate scăzând cu peste 200 de miliarde de dolari, până la va­loarea de 124 de miliarde de dolari.

Industria de turism (în care intră transportul, HoReCa, cât și zona culturală) contribuie cu aproape 10% la produsul intern brut al Uniunii Europene (UE), în condițiile în care, în iunie, iulie și august, rezidenții din UE fac 385 de milioane de călătorii de relaxare și cheltuiesc aproape 200 de miliarde de euro.

Pe 13 mai, Comisia Europeană a făcut public un ghid care reglementează noile norme pentru reluarea în siguranță a călătoriilor, document prin care practic este repornit și turismul. Pentru reluarea în siguranță a activităților turistice este ne­voie de dovezi epidemiologice clare că nu­mărul infectărilor scade și că situația de­vine stabilă și va rămâne așa, în ciuda in­tensificării activității turistice.

Legat de cum se va face turism și ce schimbări radicale vor trebui să facă hotelierii, peste ce vor da turiștii care se în­cu­metă să plece în vacanță, a scris un amplu articol și publicația Business Insider, care din titlu ne avertizează că stațiunile, hotelurile și motelurile nu vor mai fi nicio­dată la fel.

În SUA, rețeaua de hoteluri și moteluri este încă în stare de criză. La jumătatea lui mai, șapte din zece camere de hotel erau goale, iar mii de hoteluri – complet închise, potrivit informațiilor centralizate de American Hotel & Lodging Association (AHLA). Sectorul hotelier a pierdut peste 25 de miliarde de dolari doar din neocuparea camerelor, iar 70% din angajați au ră­mas fără loc de muncă.

Însă, pe măsură ce unele state americane și alte țări ale lumii au început încet-încet să se redeschidă, companiile hoteliere au adoptat deja mă­suri pentru a le da asigurări turiștilor că e sigur să le calce pragul.

Mai multe branduri cunoscute – Marriott, cel mai mare lanț hotelier din lume, Best Western, Hilton sau Hyatt Hotels – s-au angajat să respecte noile norme de siguranță din ghidul „Safe stay“, unde sunt incluse noile protocoale și standarde de curățenie și igienă.

De departe, una dintre cele mai semnificative schim­bări ține de destinațiile alese – vor opta pentru locuri mai mici și mai retrase. O alta este legată de viitorul design al hotelurilor, anticipează companiile de profil. „Turiștii vor migra către locații mai mici sau care au spații deschise mai mari“, remarcă Mark Durliat, chief executive officer (CEO) și cofondator al Grace Bay Resorts din Insulele Turks și Caicos.

Carolyne Doyon, CEO și președinte al Club Med în America de Nord, crede că „va crește cererea de ca­zări mai puțin aglomerate și integrate pe cât posibil în mediul natural, care se întind pe suprafețe mai mari“. Vizual, anticipează schimbări importante în designul locațiilor hoteliere.

Vor fi multe schimbări și în interior. Check-in fără contact (aplicații pe telefon), pentru a reduce interac­țiunea, și monitorizarea temperaturii la sosire. La Hilton, clienții se pot înregistra prin sistemul „cheia di­gitală“, care deschide orice ușă fără să mai aibă nevoie de cardul magnetic de acces.

Sunt și avantaje neașteptate. Cei care deplângeau zgomotele din camerele alăturate s-ar putea să nu mai aibă această problemă – unele hoteluri din mai multe regiuni și state, inclusiv mari lanțuri hoteliere (chiar și branduri de lux precum Aman Resorts), au anunțat că vor permite un grad de ocupare de doar 50%, cel puțin în viitorul apropiat.

Un alt aspect care se va schimba – tradiționalul bufet, care s-ar putea să devină trecut. Serviciul de bufet va fi limitat, iar alimentele vor fi preambalate cu multe produse care se pretează să fie luate în cameră și consumate acolo, potrivit recomandărilor făcute de AHLA.

La spa, foarte probabil, clienții vor fi nevoiți să poarte mască în timpul tratamentelor. Cât despre serviciile adiacente – piscină, saună, sală de sport și restaurante –, s-ar putea să fie o sursă de probleme suplimentare, fiind vorba de spații împărtășite de mai mulți oameni.

Vestea bună este că ghidul AHLA permite deschiderea centrelor de fitness, a piscinelor și a sălilor de în­tâlniri, cu condiția să fie reconfigurate astfel încât să permită distanțare și să fie dezinfectate de mai multe ori pe zi. E clar că anumite servicii de relaxare vor fi livrate diferit. Tratamentele la spa-urile de lux vor continua, dar s-ar putea să fie făcute în camera de hotel și nu în spa, iar maseurul s-ar putea să apară echipat în combinezon de protecție.

Cu mâinile curate

Hotelurile au anun­țat că vor spori toate procedurile ce țin de curățenie și vor face training cu angajații pentru a-și însuși noile protocoale de siguranță legate de COVID-19. Spațiile comune – precum holurile de la intrare, echipamentele sportive din centrele de fitness, șezlongurile din pis­cine, suprafețele din restaurante, lifturi, clanțe, tot ce este atins de foarte multe ori – trebuie dezinfectate de multe ori pe zi. Hotelurile au instalat deja stații de curățare în multe locuri din spațiul hotelier. Mai mult, lanțurile mari și hotelurile de lux au adoptat noi tehnologii în materie de curățenie – spray-uri electrosta­tice care folosesc dezinfectant de tipul celor din spital pentru a curăța suprafețe.

Marriott, care are o rețea de 7.300 de unități, și-a creat, în noul context, departamentul Global Cleanliness Council, care a dezvoltat propriul ghid intern de siguranță medicală pentru clienții hotelului, a informat Melissa Wiley. Format din directorii executivi ai lanțului hotelier, dar și din experți în materie de sigu­ranță alimentară, microbiologie alimentară și boli in­fecțioase, consiliul va revizui procedurile actuale pentru tot ce ține de activitatea personalului hotelier și de experiența clienților. Schimbările vor fi introduse în următoarele luni, după cum au anunțat oficial într-un comunicat cei de la Marriott.

În mai, Hyatt va începe procesul de acreditare a ce­lor peste 900 de hoteluri la programul „Global Biorisk Advisory Council STAR“. Pentru a se asigura că e totul sigur din punct de vedere sanitar pentru clienții săi, va crea poziția de director de igienă pentru fiecare uni­tate până în septembrie și va iniția audituri regulate.

În mai, Airbnb a lansat un nou ghid de curățenie pentru cei care își pun casele la dispoziția turiștilor, ghid pus la punct împreună cu Centrul pentru Controlul Bolilor și cu alte companii din sectorul ospitalității și de igienă medicală. Cei care își înscriu casele în sis­temul Airbnb au opțiunea de a se înscrie în progra­mul de certificare „Cleaning Protocol“ pentru a-și în­suși procedurile de prevenție a COVID-19 și de a ține la vedere certificarea pentru turiști. Proprietarilor care au această certificare li se va cere să păstreze o dis­tanță de 24 de ore între rezervări. Cei care nu o au vor putea reînchiria abia după 72 de ore.

Picajul

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (OMT), 96% din destinațiile turistice din toată lu­mea au fost afectate de restricțiile de călătorie și esti­mează că scăderea sosirilor turiștilor va scădea cu 30% în 2020, citează o analiză realizată de Euronews.

Comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, vorbește de o scădere de 70% a industriei turistice din spațiul Uniunii Europene. Pe continent, turismul asigură 27 de milioane de locuri de muncă, iar industria a generat peste 400 de miliarde de euro în 2019, potrivit OMT.

În afara UE, sunt foarte multe alte țări care depind de turism. Dat fiind că aeroportul și călătoriile cu avionul sunt în continuare considerate a fi de mare risc, turismul nu își va reveni până când nu va exista un tratament eficient, cred la unison analiștii și jucătorii din industrie.

Pentru mulți, schimbările au fost abrupte. Afacerea Airbnb va scădea la jumătate față de 2019, spune CEO-ul companiei, Brian Chesky, după ce în luna mai a anun­țat reduceri de personal.

Potrivit STR, firmă de consultanță specializată pe industrie, la nivel global, hotelurile care sunt deschise au un grad de ocupare de sub 30%. În Europa, puținele hoteluri deschise sunt la un grad de ocupare de doar 10%.

Directorul executiv al rețelei Marriott, Arne Sorenson, spunea în martie într-o videoconferință că această pandemie este ceva ce nu a mai văzut niciodată. Pentru o companie de 92 de ani, care a trecut prin Marea Depresie, al Doilea Război Mondial și alte crize economice globale, este incredibil ce trăim acum. „Impactul asupra afacerii este mai mare decât 11 septembrie 2001 și criza din 2008 la un loc“, a mai spus. În China, veniturile Marriott scădeau cu 90% la începerea crizei, în martie.

Dincolo de aceste schimbări, cea mai mare grijă pentru jucătorii din industrie este acum să restaureze încrederea clienților și speră ca instituirea tuturor protocoalelor stricte de curățenie și igienă, precum și reducerea punctelor de contact să aibă efect, după cum comentează și Mark Ashton, de la Facultatea de Turism și Ospitalitate a Universității Surrey, citat de Euronews.

Dacă turiștii vor alege un hotel sau Airbnb depinde de încrederea lor, în funcție de cum percep a fi mai sigur din punct de vedere al curățeniei și igienei – un lanț hotelier, un hotel independent sau o proprietate privată, a mai spus Ashton.

„Indiferent de cum va arăta însă lumea după această pandemie, va fi fascinant să o explorăm alături de turiștii planetei“, spune optimist ghidul francez Yuval Ben-Ami.

Schimbările

Oportunitatea pentru industrie este de a adopta acce­lerat automatizarea și digitalizarea.

• Impact. Cu 70% a scăzut tu­rismul în Uniunea Europeană. Sectorul asigură 27 de mili­oane de locuri de muncă și a generat peste 400 de miliarde de euro în 2019. În Franța, au venit aproape 90 de milioane de turiști în 2018, iar turismul asigură 8% din PIB. Potrivit datelor oficiale, două milioane de francezi lucrează în sector.
• Turismofobie. Mai multe destinații turistice, în special europene (Barcelona, Berlin, Londra, Amsterdam, Veneția, Paris, Dubrovnik, Budapesta, Sardinia, Santorini etc.) au început chiar înainte de pandemie să aplice o politică de limitări și să suprataxeze pentru a echilibra fluxurile turistice (ameliorarea supraturismului).

Acest articol a apărut în numărul 93 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper