Virusul de început: cum se finanțează startup-urile românești de tehnologie
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Industria IT&C a devenit copilul-minune al României, ajungând să genereze aproape 6% din PIB și să ofere printre cele mai mari salarii la nivel de economie pentru cei 100.000 de angajați din domeniu. Dar povestea are și un călcâi al lui Ahile.
S-a spus nu o dată despre România că este sau ar putea să devină un Silicon Valley al Europei. Piața IT locală a crescut spectaculos în ultimii ani, pe fondul extinderii masive a companiilor multinaționale din domeniu, care au recrutat specialiști locali mai ales pentru outsourcing. În tot acest timp, nucleul de antreprenori locali, cu un model de business bazat pe produse proprii, nu a stat nici el pe loc.
E adevărat, deocamdată, antreprenorii locali reușesc să genereze doar aproximativ 10% din întreaga industrie de IT, potrivit unor cifre de anul trecut ale Microsoft. Un procent încă mic, cel puțin la prima vedere. Dar România pare să aibă toate ingredientele pentru a deveni un centru european al startup-urilor din tehnologie, având în vedere nivelul ridicat de pregătire al tinerilor, infrastructura digitală bine dezvoltată și facilitățile fiscale din domeniu.
Cert este că ideile inovatoare de business nu lipsesc, deși salariile ridicate pe care le obțin angajații din IT ar putea să nu justifice pentru mulți dintre ei bătaia de cap de a fi antreprenor. Salariul mediu net din zona de servicii informatice a ajuns în noiembrie anul trecut la aproape 5.700 de lei, față de o medie națională de 2.200 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică.
Dar românii au demonstrat deja că pot avea idei care să atragă atenția la nivel mondial: startup-uri precum LiveRail, cumpărat de Facebook, Summify – preluat de Twitter, sau MavenHut – care a vândut două jocuri către americanii de la RockYou, sunt doar câteva exemple.
Și totuși, România încă mai are multe de demonstrat și de lucrat la acest capitol, având în vedere că are o istorie destul de scurtă, de mai puțin de un deceniu, în domeniul startup-urilor, așa cum sunt definite micile businessuri antreprenoriale care au potențial de creștere, dar și risc pe măsură. La jumătatea anului trecut, România număra 3.700 de startup-uri și 22 de hub-uri și incubatoare care le sprijină, potrivit datelor Microsoft. Iar orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara au început să găzduiască o serie de spații de coworking (colaborative) sau hub-uri pentru antreprenorii aflați la început de drum.
Dincolo însă de aceste cifre, în creștere de la an la an, principala provocare a antreprenorilor din zona de tehnologie este obținarea unei finanțări la început de drum sau în etapa de dezvoltare. Anul trecut, Bucureștiul a ocupat locul 52 (din 60) în topul Digital City Index al orașelor europene în funcție de accesul startup-urilor la capital, indiferent că este vorba de capital venit de la fonduri de investiții, campanii de crowdfunding, investitori providențiali sau alte surse.
Pe de altă parte, când vine vorba de infrastructura digitală, România este lider detașat la nivel european la capitolul viteză maximă a internetului, cu o medie de 85 Mbps, potrivit raportului pe al treilea trimestru al anului trecut publicat de compania americană Akamai.
BAROMETRUL FINANȚĂRILOR. „Cred că lucrul care ne ține puțin în spate este lipsa capacității de investiții locale – fonduri de venture capital care să ajute aceste startup-uri“, este de părere Cris Radu, șeful centrului de cercetare și dezvoltare al Adobe România, cel mai mare pe care gigantul american îl are în regiunea EMEA. De altfel, lista de investitori în ecosistemul local de startup-uri din zona tehnologiei este formată doar din câteva nume mai proeminente, printre care și fondul 3TS Catalyst Romania – care a finanțat businessuri precum Marketizator sau 123contactform – și Gecad Ventures – un fond de investiții, care a sprijinit, printre altele, startup-urile Vector Watch, TypingDNA și SmartBill.
Conform statisticilor dealroom.co și crunchbase.com, care iau în considerare finanțările sau tranzacțiile făcute publice, în startup-urile românești din tehnologie s-au investit anul trecut circa 8 milioane de euro, total din care 4,6 milioane de euro au fost atrași de producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch. În același timp, tranzacțiile de vânzări de startup-uri românești s-au ridicat la un total de 13,6 milioane de euro, mai arată datele dealroom.co.
Pe de altă parte, în Ungaria, finanțările în startup-uri tech s-au ridicat anul trecut la aproape 11 milioane de euro, în timp ce în Polonia au trecut de 70 de milioane de euro. Extinzând comparația la nivel european, România devine o piață și mai puțin vizibilă: startup-urile tech din Marea Britanie au atras finanțări de 3,2 miliarde de euro în 2016, iar cele din Franța – 2,8 miliarde de euro.
„Să deschizi o firmă în România este ușor, să pornești un startup și să investești în el pe diverse niveluri este însă mai dificil, dar nu imposibil atunci când ai idee încotro trebuie să te îndrepți“, spune Irina Stoican, unul dintre cei doi arhitecți care au fondat acum doi ani Micro 3D Techlab, un startup în domeniul printării 3D. Dacă inițial au finanțat afacerea din fonduri proprii, după un an au apelat la un credit bancar pentru extindere, iar antreprenoarea spune că nu se gândește să atragă un investitor extern pentru a-și dezvolta afacerea, cel puțin nu pentru moment.
La polul opus, startup-ul FeedCheck, care sprijină brandurile să colecteze review-uri din magazinele online unde își vând produsele, fondat anul trecut de Adrian Balcan și Alin Bănuță, și-a propus să atragă o finanțare de tip angel de 60.000 de euro pentru dezvoltare. Producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, un alt startup românesc, a fost primul client al FeedCheck, iar ulterior în portofoliul său au intrat și branduri precum Samsung, Polar sau Kinsa. „La momentul actual ne adresăm unei piețe globale“, spune Adrian Balcan.
CU OCHII LARG DESCHIȘI. De altfel, într-o lume din ce în ce mai globalizată și în contextul unei piețe locale destul de limitate, cheia succesului în tehnologie rămâne strategia internațională. „Este mai mult decât evident că șansa antreprenorilor locali este, în mod aproape exclusiv, de a dezvolta servicii sau produse cu valoare adăugată mare, care să se adreseze pieței globale“, nota Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT, într-un raport din 2016 despre sectorul de profil. Ca jucător care se adresează unei piețe internaționale, avantajele nu vin doar din posibilitatea de a avea acces la o paletă mai largă de potențiali clienți, ci și de potențiali finanțatori sau chiar cumpărători.
Scenariu confirmat de o tranzacție de început de 2017. Producătorul american Fitbit, unul dintre cei mai mari jucători mondiali din zona de gadgeturi purtabile, achiziționează Vector Watch, lansat în 2013 de un grup de antreprenori locali. Dar, dincolo de astfel de tranzacții, care totuși pot fi numărate pe degetele de la două mâini, drumul până acolo presupune investiții, iar resursele financiare rămân limitate pe plan local, astfel că pentru finanțări mai mari antreprenorii sunt nevoiți nu de puține ori să se uite în străinătate.
Evident, lucrurile ar putea să se schimbe radical pe viitor și tot mai multe finanțări să fie atrase inclusiv de la investitori locali. După ce și-au construit businessuri solide în diferite domenii, mai mulți oameni de afaceri români au hotărât să își investească banii în diferite proiecte din zona tehnologiei.
Un exemplu este Ovidiu Șandor, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari români, care a făcut mici investiții în două firme IT din Timișoara și Elveția, ambele fiind fondate de români. Ba mai mult, a deschis și un spațiu de coworking într-unul dintre proiectele de birouri pe care le-a dezvoltat în orașul de pe Bega. De asemenea, recent, 30 de oameni de afaceri din Transilvania au pus pe picioare un program de accelerare, care va finanța startup-uri cu 250.000 de euro anul acesta. O veste bună vine și dinspre guvern, care a adoptat recent programul Start-Up Nation Romania, prin care statul va finanța anual 10.000 de proiecte cu până la 44.000 de euro.
Așadar, chiar dacă în pași timizi, România se conturează ca o destinație interesantă pe harta mondială a antreprenoriatului în tehnologie. Finanțări să fie, pentru că de idei nu ducem lipsă.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cu bani sau fără bani?” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Finanțarea este una dintre principalele provocări ale startup-urilor românești, dar există mai multe modalități prin care un proiect poate să-și asigure sumele necesare. Important este să fie fezabil și convingător.[/vc_column_text][vc_column_text]
- Granturi de tip non-equity. Există programe de pre-accelerare, accelerare sau diferite competiții care oferă antreprenorilor care au o idee și vor să o lanseze pe piață finanțări care, însă, de obicei nu depășesc 25.000 de euro.
- Crowdfunding. Prin strângere de fonduri online, antreprenorii pot convinge donatori să susțină un proiect de business, fără ca aceștia însă să se implice în dezvoltarea ulterioară a afacerii.
- Business angels. Investitorii providențiali caută să finanțeze startup-uri ce li se par de perspectivă, dar devin și acționari în respectiva firmă.
- Fonduri de private equity și venture capital. Aceste vehicule de investiții pot fie achiziționa pachetul majoritar de acțiuni al companiilor în schimbul finanțării, fie pot face investiții de tip seed, care se realizează într-o etapă timpurie în parcursul unei companii.
- Împrumuturi bancare. Pentru a putea accesa un credit bancar, startup-urile trebuie să arate finanțatorilor rezultatele pe cel puțin un an din urmă. Cu alte cuvinte, băncile se adresează startup-urilor „mai mature“.
- Fonduri de stat și europene. Acoperă o parte din fondurile necesare, restul fiind contribuția antreprenorului. Sumele sunt nerambursabile.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Irina Stoican și Dragoș Toader, fondatorii unui business în domeniul printării 3D. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney
