Cum se dezvoltă piața jocurilor pe calculator din România și cât produc studiourile de gaming locale

Studiourile românești producătoare de jocuri video își pun semnătura pe tot mai multe titluri de top ale industriei globale de profil. Iar numărul jucători­lor este și el în creștere, inclusiv în România.

La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, în România deschideau birouri mari companii cu acoperire globală din indus­tria jocurilor video, precum Electronic Arts, Ubisoft sau Gameloft. Două decenii mai târziu, studiourile din România dezvoltatoare de jocuri video au lan­sat peste 20 de titluri, printre cele mai no­tabile nu­mă­rându-se „Tom Clancy’s Ghost Recon Frontline“ (Ubisoft Romania), „Sniper Champions“, „Asphalt 9: Legends“ pentru Nintendo Switch (Ga­meloft Romania) și „FIFA 22“ (Electronic Arts Romania). Dintre jocurile dezvoltate de studiourile independente românești care s-au bucurat de succes se numără „Tetris Beat“ (Amber Studio), „Unbound: Worlds Apart“ (Alien Pixel Studios) sau „Tadpole Tales“ (Andrew Cretu, Giacomo Autili și Tomer Barnea).

Cel mai recent studiu al Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) arată că industria locală dezvoltatoare de jocuri a generat în 2021 o cifră de afa­ceri de circa 312 milioane de dolari, cu 20% mai mult decât în 2020 și de peste două ori mai mare față de valoarea înre­gis­­trată în 2016. Și asta, în condițiile în care dimensiunea pieței de profil globale a fost anul trecut de 195,65 miliarde de dolari. Potrivit raportului Global Entertainment and Media Outlook 2022-2026 realizat de PwC, industria globală a jocurilor video ar putea atinge o valoare esti­mată la 321 de miliarde de dolari până în 2026.

Revenind pe plan local, potrivit studiu­lui RGDA, în studiourile dezvoltatoare de jocuri video din România lucrează 6.700 de specialiști, cu 13% mai mulți față de 2020, acest avans reprezentând și cea mai mare creștere de până acum a numărului de an­ga­­jați din industria creativă. „2021 repre­zintă pentru industria dezvoltatoare de jocuri video din România unul dintre anii cu cele mai mari creșteri din istorie“, mențio­nează Cătălin Butnariu, președinte al RGDA. În timp ce izbucnirea pandemiei de COVID-19 a avut un impact grav asupra eco­nomiei glo­­bale, în industria jocurilor video au fost în­registrate creșteri-record pentru ultimii ani.

Blocajele și restricțiile privind circulația persoanelor, impuse de diferite guverne ca parte a eforturilor de a opri răspândirea co­ro­navirusului, i-au forțat pe oameni să ră­mână în casă și să-și petreacă timpul în diverse activități în interior, inclusiv acce­sând jocuri video. Pe acest fond a crescut atât nu­mărul de utilizatori, cât și numărul de ore petrecute în jocuri online. Cererea pentru jocuri, console și alte kituri a fost atât de mare în timpul pandemiei, încât piața globală s-a extins cu 26% între 2019 și 2021, potrivit estimărilor specialiștilor din domeniu.

Mai mulți jucători

Numărul celor care au accesat jocuri video a crescut și pe plan local. Un studiu comandat de RGDA companiei de cercetare iZi Data și dat pu­bli­cității la începutul lui noiembrie arată că, în România, 7,8 milioane de utilizatori se joacă pe smartphone-uri, PC-uri, console sau ta­blete. Cele mai populare platforme pe care românii se joacă sunt telefo­nul mobil (70%), PC/laptop (69%), urmate de console (40%), online în browserul de internet (18%), tablete (11%) și social media (9%).

„Piața jocurilor video este una globală, în ziua de astăzi dezvoltatorii își lansează produsele în magazine digitale accesibile de oriunde în lume“, detaliază Cătălin Butnariu. Iar românii sunt chiar dispuși să plă­tească facilități suplimentare pentru jocurile pe care le utilizează.

Studiul arată că vârsta jucătorilor din Ro­mânia este cuprinsă între 15 și 64 de ani, iar numărul femeilor este egal cu cel al băr­ba­ților. Astfel, 9% dintre jucătorii pe console plătesc lunar între 250 și 500 de lei pentru a achiziționa jocuri, iar 5% dintre ju­cătorii pe PC plătesc sume similare. La polul opus al sumelor investite, 22% din jucătorii pe telefonul mobil plătesc sume sub 50 de lei lunar pentru a se juca, în timp ce restul de 78% nu cheltuiesc nici măcar un ban.

Strategii de dezvoltare

Pe fondul creșterii numărului de utilizatori, specia­liștii au constatat că industria locală de jo­curi are o dinamică din ce în ce mai pu­ter­nică în ceea ce privește dezvoltarea. Pentru a grăbi finalizarea jocurilor, unii dezvoltatori locali decid chiar să atragă în companii investitori puternici ori să facă exit și să ră­mână angajați pe funcții de conducere în firmă.

Recent, Amber Studio, principalul dezvoltator independent de jocuri din România, a atras o primă investiție de 20 de mi­li­oane de dolari, în urma căreia fondul de in­vestiții Emona Capital a preluat 10% din acțiunile companiei. Banii astfel obținuți vor fi folosiți pentru achiziția de noi studi­ouri. Acționar majoritar rămâne Mihai Po­honțu, un antreprenor stabilit în Statele Unite. Studioul are 1.200 de angajați și birouri în București, Botoșani, Kiev, Varșovia, Montréal, San Francisco, Los Angeles și Guadalajara.

Alți producători români de jocuri au ales alte metode de creștere a businessului. Daniel Nay, cofondator al Metagame, a fina­li­zat la sfârșitul anului trecut discuțiile de pre­luare totală de către compania ame­ri­cană Fortis, contract care a și fost semnat în prima parte a acestui an. „Fortis a fost fondată anul trecut și au pornit făcând niște achiziții. Strategia lor a fost să ia niște echipe deja formate și care pot să producă rapid, astfel încât să-și accelereze intrarea în piață“, spunea Daniel Nay într-o discuție din această primăvară cu NewMoney, la scurt timp după finalizarea tranzacției.

Practic, echipa Metagame își va continua activitatea, însă sub umbrela Fortis. Nay speră ca în viitor, pe fondul unei finan­țări constante, jocurile dezvoltate de echipa sa să poată genera venituri de peste 100 de mi­lioane de dolari. Și asta, chiar dacă echi­pele de creație poartă eticheta „Made in Romania“.

Acest articol a apărut în numărul 153 al revistei NewMoney