Cum să economisești și să investești pentru a ieși cât mai devreme la pensie

Una din dorințele „secrete“ ale multor sa­la­riați este să iasă la pensie cât mai de­vreme. Nu este vorba despre pensiile spe­ciale din România, care, tradițional, oferă o vârstă „fragedă“ de ieșire din activitate, ci despre economisirea unor sume de bani și investirea lor, astfel încât acumularea unor fonduri să permită ieșirea la pensie mai devreme decât vârsta standard.

Specialiștii susțin că planificarea pen­sio­nării nu este simplă, dar nici impo­si­bilă. Se poate face, dar este nevoie de muncă și de disciplină. Literatura de specialitate vorbește despre câțiva pași care trebuie urmați de cineva care vrea să iasă la pensie cu câțiva ani sau chiar cu câteva decenii înainte de momentul stabilit prin lege.

Pasul 1. Pentru a începe planificarea pen­sionării anticipate este nevoie de o esti­mare a cheltuielilor lunare înainte și după retragerea din activitate.

Pasul 2. În general, calculul arată că un tânăr pensionar ar trebui să aibă între 75% și 80% din veniturile pe care le încasa în activitate. Este un nivel considerat mai mult decât decent pentru un pensionar. De asemenea, este important ca atunci când ieșirea la pensie se face anticipat, persoanele respective să nu aibă datorii, adică să își fi achitat o bună parte din împrumuturile către bănci sau către alte in­stituții financiare. Ideal este să intrați la pensie „curați“ din punctul de vedere al debitelor.

Pasul 3. O pensionare înainte de termen presupune automat mai puțin timp de eco­no­misire și o perioadă mai lungă pentru consum. De aceea este nevoie de o maximizare a conturilor acumulate în vederea pen­sionării.

Pasul 4. Se poate apela cu încredere la un consultant financiar. Oricine poate greși în ceea ce privește investițiile personale. Consulta­rea cu un specialist poate aduce un plus de luciditate pentru cineva care poate simți presiunea atingerii unor ținte privind inves­ti­țiile.

Teoretic, lucrurile sunt simple și toată lumea le știe: diversificare, un control al gra­dului de risc, utilizarea mai multor instrumente financiare de economisire sau de investiție. Banii pot fi investiții în acțiuni, în planuri de pensii administrate privat sau pe piața imobiliară. Dar, uneori, este bine să existe un „cap limpede“, un consultant, care să corecteze micile erori sau excese pe care le pot face cei care economisesc.

Lista cheltuielilor

Pare cel mai simplu lucru de făcut, dar poate fi și cel mai com­plicat, pentru că unii nu suportă să privească „adevărul în față“, adică să vadă pe ce cheltuiesc efectiv banii pe care îi câștigă. Altfel, lista este ușor de întocmit și anume trebuie să adune toate cheltuielile curente, cu întreținerea locuinței, cu produ­sele alimentare, cu îmbrăcămintea, plus uti­litățile, transportul sau plata asigurărilor medicale. Dacă ieșirea la pensie va veni „la pachet“ cu plata în continuare a unor datorii (împrumuturi pentru consum, credit ipotecar sau soldul cardului de credit), acestea vor trebui să fie incluse în lista cheltuielilor care urmează a fi făcute și după momentul pensionării.

De asemenea, un capitol important al listei este cel referitor la sumele alocate pen­tru relaxare. Călătorii, vacanțe, practica­rea sportului preferat, croazierele, toate vor trebui anticipate și trecute în lista costurilor lunare sau anuale.

Desigur, nivelul cheltuielilor se va schimba odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, la un moment dat, se poate renunța la polița de asigurare de viață, dar nu trebuie să vă grăbiți foarte tare să faceți acest pas. Cert este că se poate construi un buget preliminar pentru momentul pensionării, care, bineînțeles, ar trebui să fie cât mai precis și cât mai realist posibil.

Odată definită suma lunară care va fi cheltuită la momentul pensionării, calculul este simplu: se înmulțesc cheltuielile lunare cu 12 luni și cu 25 de ani. De exemplu, 1.000 de euro pe lună ori 12 luni înmulțit cu 25 de ani rezultă un necesar de 300.000 de euro. Desigur, calculul poate fi făcut și pentru o perioadă de 30 de ani, ceea ce ar aduce o rezervă utilă, dar depinde cât de conservatoare este abordarea. O altă variantă de calcul care duce însă la același rezultat este împărțirea cheltuieli­lor anuale (12.000 de euro) la 0,04, ceea ce, de fapt, înseamnă matematic o înmulțire cu 25. Dar poate fi o for­mulă de calcul mai simplă. Calculul se poate face și printr-o îm­părțire la 3% (0,03), ceea ce oferă o marjă mai mare, dar crește și suma necesară pentru economisire. De exemplu, din împăr­ți­rea la 0,03 rezultă o nevoie de economisire de 400.000 de euro, cu 100.000 de euro mai mult decât în cazul în care se ia în calcul procentajul de 4% (0,04), iar perioada de încasare a banilor este de 33 de ani, în loc de 25 de ani.

Bugetul

Matematica este însă cel mai simplu lucru. Mult mai complicată este economisirea în sine. Aici, experții nu dau de­cât sfaturi banale, pe care oricine le știe, dar care sunt mult mai greu de pus în practică. Concret, este vorba despre ur­mă­toarele variante: cheltuieli mai mici, câști­guri mai mari sau, ideal, câte ceva din ambele variante. Ușor de spus, greu de făcut, dar acestea sunt căile prin care oricine poate începe să economisească bani pentru pensie, anticipată sau nu.

Primul pas pentru a schimba ceva în si­tua­ția financiară este alcătuirea unui buget de venituri și cheltuieli la zi, din care să se poată vedea, în ultimă instanță, pe ce se chel­tuiesc banii și unde se pot face reduceri de cheltuieli.

Evident, există o mulțime de aplicații care pot fi folosite pe post de bu­get, dar im­portantă este decizia beneficiarului. Apli­cația poate să reflecte bugetul, dar voința reducerii cheltuielilor stă în mâi­nile celui care dorește să economisească.

Cât mai devreme

Cel mai înțelept este ca economisirea pentru pensie să înceapă cât mai devreme. Este sfatul pe care îl dă orice expert, doar că în România sunt foarte puțini cetățeni care reușesc acest lucru. De exemplu, analizele de specialitate arată că, pentru majoritatea românilor, singurele sume economisite sunt cele acumulate în contul fondului de pensii administrat pri­vat. Este puțin, chiar dacă instrumentul financiar este util.

Dar contribuțiile obligatorii ar trebui du­blate de depuneri lunare sau periodice în așa-numitul pilon trei, adică pentru o pensie privată facultativă. Aceste contribuții au și avantajul de a fi încurajate din punct de vedere fiscal, însă în România este nevoie ca fiecare contributor să fie atent și la dezbaterile privind modificările fiscale.

Care este vârsta la care ar trebui să scă­pați de toate datoriile? Experții recomandă vârsta de 45 de ani, la care ar trebui să fie plătite toate creditele de nevoi personale, toate împrumuturile pentru consum și toate cardurile de credit. Cel mult ar putea să mai rămână de achitat un credit ipotecar. Acesta este modelul ideal, dar este greu de spus cât de mult se aplică în România, mai ales că studiile și analizele băncii centrale sau ale sistemului bancar nu pun la dis­po­ziția publicului astfel de informații.

Consultantul

În fine, o altă temă de re­flecție este legată de colaborarea cu un con­sultant. Sunt, evident, avantaje și dezavantaje. Avantajele sunt că un consilier financiar poate construi o strategie de investiții, poate să calculeze nevoia de investiții lu­nară, să aducă la zi eventualele devieri de la plan și va putea, de asemenea, să conti­nue colaborarea și după momentul pensio­nării. Atunci când nu este neapărat să fie vorba doar despre cheltuirea sumelor eco­no­misite, ci planurile de investiții pot continua. Dezavantajul este, fără îndoială, acela că un consultant/consilier costă. Însă un consilier bun poate să aducă beneficii mai mari decât sumele pe care le încasează.

În concluzie, economisirea și investițiile (pentru o pensionare anticipată sau pentru alte obiective financiare) nu sunt deloc lucruri ușoare. Dar beneficiile pe care le aduc în timp sunt de neprețuit.

Bursa premiază răbdarea

Recent, în data de 8 sep­tembrie, indicele BET al Bursei de Valori de la București (BVB) a atins cel mai ridicat nivel, 13.800 de puncte. Este evident că principalul indice al BVB a fost potențat și de listarea unui pachet de acțiuni de la Hidroelectrica.

• PE TERMEN LUNG. Recordurile trebuie privite prin prisma beneficiilor pe care le aduc investitorilor, nu doar ca niște maxime istorice și atât. Indicele BET este din acest punct de vedere (al creșterii până la valori ma­xime) un balon de oxigen pentru investitori și un semnal clar. Nu toate acțiunile de la BVB au crescut atât de spectaculos în ultimii 20 de ani, nu au fost creșteri nonstop, ba dimpotrivă, indicele a avut și perioade în care a scăzut. Dar performanța pe termen lung nu poate fi contestată.
• DE 7,7 DE ORI. Indicele BET este un exemplu foarte bun pentru investițiile pe termen lung. În ultimii 20 de ani, indicele BET a avut o evo­luție spectacu­loasă, adică a crescut de la 1.774 de puncte la 13.800 de puncte. Ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 7,7 de ori. Greu se pot găsi câteva industrii care să ajungă la nivelul de creștere al indicelui BET. Cea mai bună lecție pe care ne-o oferă indicele este cea a răb­dării și a creșterii.

Acest articol a apărut în numărul 172 al revistei NewMoney

FOTO: Getty