Cum s-a prăbușit FTX, gigantul cripto în valoare de 32 de miliarde de dolari

Încă nu e foarte clar ce s-a întâmplat cu FTX, cum de s-a petrecut totul atât de repede sau ce se va alege de platforma de tranzacționare de criptomonede și de clienții săi, dar imaginea de până acum e cât se poate de urâtă.

Până de curând, Sam Bankman-Fried, zis și SBF, a fost băiatul de aur al criptomonedelor, cavalerul ciufulit călare pe un cal alb care a făcut din FTX un gigant de 32 de mi­liarde de dolari în doar doi ani. Dar gamerul în vârstă de 30 de ani trăia (și vindea) o minciună. În doar câteva zile, impe­riul său s-a pulverizat într-o manieră de-a dreptul spectaculoasă. Și-odată cu el, ave­rea sa personală, care a scăzut de la 16 mi­liarde de dolari la cel mult 100.000 de do­lari.

Prețul concret al credinței

La prima vedere, povestea e una clasică – un competitor a văzut o oportunitate de a-și elimina unul dintre oponenți și n-a mai stat pe gânduri. „A fost un război economic î­ntre doi pionieri ai schimburilor de cripto­monede, pe care unul l-a câștigat într-un mod categoric, iar celălalt l-a pierdut fără drept de apel“, spune David Hoffman, ana­list al industriei criptomonedelor.

Pe fondul unei scurgeri de informații con­fidențiale despre sănătatea financiară îndoielnică a unei firme de tranzacționare pe care același SBF o fondase, Alameda Re­search, și al unor manevre inteligente ale unei platforme concurente, Binance, in­vestitorii FTX au început să-și retragă în masă banii – șase miliarde de dolari, în doar primele 72 de ore de început al sfârși­tului.

În primele zile ale lunii trecute, CoinDesk a publicat o informație internă care dez­văluia că o mare parte din activele de 14,6 miliarde de dolari ale Alameda erau repre­zentate de fapt de un token digital creat de FTX, numit FTT. Problema era că, la fel ca în cazul altor jetoane cripto, valoarea FTT se baza doar pe credința oarbă că ele ar avea într-adevăr o valoare. „Le-au scos din nimic, le-au conferit o anumită valoare, iar apoi Alameda le-a folosit ca garanție“, ex­plică Nic Carter, partener la firma de capital de risc Castle Island Ventures, într-un mesaj pe Twitter. Tracy Alloway, analist al Bloomberg, face o analogie prin exemplul unei jucării pe care o cumperi cu 5 dolari, după care vrei să o vinzi cu 20 de dolari, iar asta – doar pentru că tu spui că valo­rează 20 de dolari și o promovezi ca atare. FTX nu doar că „producea“ aceste „ju­cării“, dar le mai și răscumpăra indiferent de prețul cerut. Jetoanele dobândeau astfel o valoare de piață concretă și putea fi fo­losite de FTX și în afaceri, ca garanții pentru împrumuturi, de exemplu.

Temerile pieței că o scădere a valorii FTT ar putea cauza probleme reale, atât pentru Alameda, cât și pentru FTX, au fost confirmate de Changpeng Zhao (aka CZ), chief executive officer (CEO) al Binance și in­vestitor timpuriu în FTX, care a anunțat că își vinde întregul portofoliu FTT, de apro­ximativ 23 de milioane de unități, estimate atunci la 529 de milioane de dolari cât se poate de reali. La șase luni după lansarea FTX, Zhao cumpărase 20% din platforma de schimb, pentru aproximativ 100 de milioane de dolari, explicând la acea vreme că vrea prin această investiție ca Binance și FTX „să crească împreună criptoeconomia“. În următoarele 18 luni însă, lucrurile s-au schimbat radical. FTX a crescut rapid, iar Zhao a început să vadă în ea un concurent autentic, cu aspirații glo­bale. În iulie anul trecut, SBF a răscum­părat participația lui Zhao în FTX, pentru aproximativ două miliarde de dolari, o parte din acești bani fiind plătiți în FTT-urile a căror vânzare a precipitat criza.

Când tokenul nativ al platformei a înce­put să se scufunde, FTX s-a văzut forțată să solicite un plan de salvare (bailout), care a părut că va veni de la aceeași Binance. „Există o criză semnificativă de lichi­ditate la FTX“, scria Zhao pe Twitter, anunțând că a semnat un acord de principiu, fără im­plicații juridice, pentru preluarea tutu­ror operațiunilor non-americane ale rivalei sale, operațiuni care generau aproximativ 95% din totalul veniturilor platformei. A doua zi însă, Binance avea să anunțe prin­tr-un mesaj sec postat pe contul de Twitter că renunță la tranzacție: „Speranța noastră inițială a fost să-i putem sprijini pe clienții FTX să dispună de lichidități, însă problemele sunt mult mai mari decât capacitatea noastră de a le controla sau de a ajuta“.

„Mama tuturor schemelor“?

Foști clienți, analiști din industrie și chiar cripto-credincioși înclină acum să creadă că FTX nu a fost altceva decât o „schemă Ponzi“, care a dus la un potop de procese civile îm­potriva lui SBF și a companiei sale. Thomas P. Vartanian, director executiv al Financial Technology & Cybersecurity Cen­ter, o organizație nonprofit care a re­pre­zentat diferite părți implicate în 30 dintre cele mai mari 50 de colapsuri financiare din istoria recentă a Statelor Unite, spune că procurorii ar putea avea nevoie de ani buni pentru a face lumină în conta­bilitatea complexă, interconectată și prost gestionată a FTX și a filialelor acesteia. „Vor fi nevoiți să urmărească banii până la ulti­mul cent. Și abia apoi își vor da seama dacă avem de-a face cu neglijență, cu fraudă civilă sau criminală și dacă este o schemă Ponzi, o schemă piramidală sau orice altceva“, a mai spus el, completând că, din ceea ce a văzut până acum, documentele sunt „devastatoare“.

Carlos Martinez, specialist în faliment la firma de avocatură Scura, Wigfield, Heyer, Stevens & Cammarota, e însă mai catego­ric: „Răspunsul avocățesc ar fi «să aștep­tăm ancheta». Dar semnele sunt destul de clare. Indiferent dacă FTX a fost sau nu menită să fie o schemă Ponzi, cu siguranță a funcționat ca o schemă Ponzi“.

Cu un nume împrumutat de la cel al escrocului italian Charles Ponzi, o astfel de schemă este o înșelătorie financiară care atrage investitori cu promisiuni de renta­bilitate ridicată, cu riscuri mici sau chiar inexistente. Problema este însă că profiturile promise au ca sursă banii luați de la alți investitori, nu investiții profitabile – vezi și Caritasul românesc și mirajul restituirilor de opt ori mai mari decât sumele depuse.

De-a lungul timpului, Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare a Statelor Unite (SEC) a avertizat despre prevalența sche­melor Ponzi în cercurile criptomonedelor, iar Nouriel Roubini, profesor emerit la Stern School of Business a Universității din New York, cel supranumit „Profetul Crizei“, nu a ezitat să spună chiar că însuși ecosis­te­mul criptomonedelor ar reprezenta „mama tuturor schemelor Ponzi“.

Pentru alții, cum ar fi Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei Statelor Unite, ceea ce s-a întâmplat la FTX e mai aproape de o fraudă corporativă, de genul celei care a dus la prăbușirea Enron, compania energetică din Houston care a zguduit pie­țele internaționale cu falimentul său și scan­dalul care i-a urmat. „Sunt erori financiare cu un iz de fraudă; am asistat la o expunere de anvergură a unei bogății pe care nimeni nu o înțelege prea bine de unde provine“, spunea el pentru Bloomberg.

Iar adevărul e că SBF&Co nu s-au sfiit să cheltuiască. FTX a cumpărat cu 300 de mi­li­oane de dolari proprietăți de lux în Bahamas pentru directorii seniori, a plătit 135 de milioane de dolari pentru un rebran­ding pe o perioadă de 19 ani în FTX Arena a fos­tei American Airlines Arena, „casa“ echi­pei de baschet Miami Heat (din NBA), și a în­chiriat avioane private pentru livrări de mâncare către executivii săi.

Banii (nu) au miros

Indiferent dacă a fost sau nu o situație gen Enron, un scena­riu à la Bernie Madoff, o combinație între cele două sau ceva cu totul diferit, ceea îi inte­re­sează cu adevărat pe clienții FTX este să-și primească banii înapoi, ceva ce pare însă (tot mai) puțin probabil să se întâmple. Povestea are tot felul de întorsături și întrebări deschise, ale căror răspun­suri se vor lăsa mult timp așteptate.

SBF a demisionat din funcția de CEO și a fost înlocuit de John J. Ray III, cel care a condus Enron prin procedurile de faliment cu ani în urmă. FTX a solicitat protecția îm­potriva falimentului, dezvăluind că apro­ximativ 130 de companii afiliate sunt în aceeași situație.

Într-un document din dosarul de faliment, citat de CNBC, John J. Ray III spune că, în cei 40 de ani de experiență juridică și de restructurare, nu a văzut niciodată un eșec complet al controalelor corporative și o absență totală a informațiilor financiare demne de încredere, așa cum s-a întâmplat la FTX. „Concentrarea controlului în mâinile unui grup foarte mic de indivizi neexperimentați, nesofisticați și posibil compromiși a fost fără precedent“, sub­linia acesta, adăugând că nu are încredere în acuratețea bilanțurilor FTX și Ala­meda Research, întrucât sunt neauditate și realizate în timp ce debitorii FTX erau controlați de SBF. „O cantitate substanțială de active fie au fost furate, fie sunt dispă­rute“, spunea pentru The New York Times și James Bromley, partener la firma de avo­catură Sullivan & Cromwell, care re­prezintă FTX.

În primele ore ale haosului, criptomonede în valoare de aproximativ 477 de mili­oane de dolari au fost retrase prin ceea ce compania a numit „câteva tranzacții neautorizate“. O mare parte a acestor criptomo­nede – în valoare de aproximativ 280 de mi­lioane de dolari – a fost inițial convertită în ether, moneda nativă a blockchainului Ethereum, pentru ca apoi să înceapă să fie schimbate în bitcoini (BTC) „printr-o punte blockchain folosită în spălarea furturilor de criptomonede“, după cum explică Tom Robinson, cofondatorul companiei Elliptic, firmă de analiză și consultanță specializată pe blockchain. Până acum, aproximativ 74 de milioane de dolari au fost spălate în bitcoini.

Vorbind despre banii investitorilor, Ray a cerut răbdare. Noua conducere a găsit la FTX aproximativ 1,2 miliarde de dolari în nu­merar, reușind să recupereze și criptomonede în valoare de aproximativ 740 de milioane de dolari. Înainte de izbucnirea scandalului, FTX avea aproximativ 100.000 de creditori, cărora le datora 50 de miliarde de dolari; dintre aceștia, cei mai mari 50 au de recuperat un total de 3,1 miliarde de dolari.

Între timp, unda de șoc a început să do­boare și alte companii. Platforma de tran­zac­ționare de criptomonede BlockFi a cerut la sfârșitul lunii trecute demararea pro­cedurilor de intrare în faliment, invo­când „expunerea substanțială pe FTX“, care a dus în cele din urmă la o criză de lichi­dități. „Restructurarea BlockFi subliniază riscurile semnificative de contagiune a ac­ti­velor asociate cu ecosistemul criptomonedelor“, arăta Monsur Hussain, director senior la Fitch Ratings.

Un alt partener comercial al FTX, creditorul cripto Genesis Global Capital, și-a anunțat clienții că va opri retragerile, tot din cauza problemelor de lichiditate. Cu aproximativ 175 de mili­oane de dolari din activele sale expuse pe FTX, Genesis Glo­bal Capital a angajat un consilier în restruc­turare și ia în cal­cul mai multe op­țiuni, inclusiv un po­ten­­țial faliment.

Comentând ultimele evenimente, Neeraj K. Agrawal, director de comunicare al Coin Center, un think tank pe politici privind criptomonedele, spune că prăbușirea FTX reprezintă o lovitură serioasă pentru toți cei care încearcă să construiască încrederea în criptomonede, dar că ar trebui pri­vită ca un incident izolat, nu ca un eșec sis­temic al industriei.

Împotriva lui Bankman-Fried nu s-a formulat încă nicio acu­zație oficială, dar este cercetat de SEC și de Departamentul de Justiție. Zgârcit în de­clarații și explicații post-factum, SBF și-a cerut scuze investitorilor și a negat că ar fi comis vreo fraudă. „Am avut o lună proastă“, a spus el.

Acest articol a apărut în numărul 154 al revistei NewMoney

FOTO: Getty