Cum reușesc tipografiile să țină printul în viață, într-o perioadă în care toată lumea pariază pe online

În timp ce apetitul pentru print scade, proprietarii de tipografii se repoziționează și găsesc noi direcții în care să-și dezvolte afacerea. Studiu de caz, tipografia Artprint.
Ultimii doi ani au fost un adevărat test de rezistență pentru proprietarii de tipografii. Mai întâi au fost restricțiile sanitare din prima jumătate a lui 2020, au urmat problemele apărute pe lanțurile de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19, iar acum, costurile tot mai mari cu energia, care au făcut ca din ce în ce mai multe businessuri din print să caute soluții pentru a se menține pe linia de plutire. În plus, au apărut inclusiv probleme legate de fluctuațiile de preț ale materiilor prime, dar și de incapacitatea unora dintre furnizori de a livra la timp unele produse, din cauza perturbării transporturilor.
Potrivit Eurostat, producția din print la nivelul Uniunii Europene se situa în 2021 cu 19% sub cea din perioada premergătoare pandemiei. În România, decalajul a fost de circa 13%, în condițiile în care, în perioada restricțiilor sanitare, industria tipografică locală a consemnat un recul brusc de 25%. Pentru unii jucători de pe piața locală, testul pandemiei a fost unul crucial, ei reușind să rămână în competiție doar după ce și-au repoziționat strategia de business.
Este și cazul Artprint (unde este tipărită și revista NewMoney), companie controlată de omul de afaceri Cezar Răsuceanu. Pandemia l-a prins pe antreprenor în mijlocul unui puternic val de investiții în eficientizarea businessului. „Noi am avut un program de relansare și retehnologizare început în 2016, care a determinat o creștere a afacerilor în perioada 2016-2020“, spune antreprenorul, admițând că aceasta a fost o abordare riscantă, pentru că programul de investiții a presupus o creștere a gradului de îndatorare peste nivelul optim recomandat. Programul investițional de peste 2,5 milioane de euro s-a încheiat odată cu mutarea operațiunilor tipografice în Casa Presei, din Capitală, în ianuarie 2020. Două luni mai târziu, primul val al pandemiei de COVID-19 a venit cu închideri de malluri, librării și chioșcuri de ziare. Pe fondul restricțiilor sanitare, multe publicații tipărite și-au suspendat apariția, cu impact asupra activității tipografiei.
Primele probleme au fost cele legate de respectarea termenelor de plată către furnizori. Tipografia nu doar că rămăsese fără comenzi, dar și clienții aveau problemele lor legate de termenele de plată către Artprint. Iar singura posibilitate de a rămâne în piață era restructurarea costurilor. „Am redus cheltuielile care au venit din costurile cu salariile, am optimizat producția și ne-am reorientat către consumabile mai accesibile ca preț“, detaliază Cezar Răsuceanu. Această mișcare i-a permis să scadă cheltuielile anuale cu 500.000 de euro față de perioada premergătoare pandemiei.
Dar au apărut oportunități de business și în criza sanitară. Comerțul online a explodat, iar un segment care a început să se vândă foarte bine pe acest canal a fost cartea. Potrivit antreprenorului, lockdownul a adus o creștere a consumului de carte concretizată printr-un avans de 200-300% al vânzărilor online. „Fenomenul se întâmpla înainte de creșterea prețurilor la utilități și materie primă. Așa că am repornit producția de carte, iar lucrurile au început să își revină la normal“, explică acesta.
Pe acest fond, al revenirii producției cu segmentul de carte, au fost ridicate și o parte a restricțiilor de circulație, iar chioșcurile de ziare, librăriile și mallurile s-au redeschis și ele. Mai mult, clienții din zona de presă scrisă au reînceput și ei să tipărească, dar tirajele rămân sub cele din perioada premergătoare restricțiilor sanitare. Și asta, în condițiile în care, în ultimii zece ani, presa scrisă a fost pe un continuu trend descrescător în ceea ce privește tirajele. Singurele produse tipărite care și-au menținut cât de cât volumele au fost revistele de integrame și cuvintele încrucișate.
Strategii de investiții
Cezar Răsuceanu spune că, în ciuda problemelor ridicate de pandemie, investițiile începute înainte de 2020 au continuat. Unul dintre utilajele destinate finisării producției de carte fusese comandat în perioada premergătoare crizei, iar antreprenorul nu a renunțat la achiziția acestuia. „Lucrul acesta ne-a ajutat pentru că a crescut productivitatea foarte mult. În timp ce alte tipografii investesc în zona de tipărire, noi am ales să investim în finisare“, adaugă acesta.
Strategia de investiții a fost vizibilă în 2022, când cifra de afaceri a crescut la circa 10,5 milioane de euro, de la 8,5 milioane de euro anul trecut. Acum, antreprenorul spune că se așteaptă inclusiv la creșterea profitabilității, pe fondul restructurărilor de costuri și al optimizării producției, lucruri începute încă din 2020. În plus, a reușit să încheie o serie de leasinguri operaționale care restrângeau spațiul de profitabilitate.
Din septembrie 2022, Cezar Răsuceanu a început să dezvolte la Artprint și o nouă linie de business. Cea de publishing, în urma achiziționării a șapte titluri ale companiei Burda – „Femeia de azi“, „Femeia“, „Practic în bucătărie“, „Sănătatea de azi“, „BBC Good Food“, „BBC Top Gear“ și „Casa și grădina“. „Cele șapte titluri mai rămăseseră în viață. Am preluat atât echipele, cât și dreptul de a folosi titlurile“, explică el, adăugând că noua linie de business poate fi un nou bazin de profit, pentru că aceste titluri erau tipărite la Artprint și a văzut permanent cifrele legate de tiraje și vânzări. În plus, acest tip de publicații au și capacitatea de a atrage publicitate.
De la agricultură la tipografiie
Cezar Răsuceanu spune că s-a adaptat businessului din tipografie din mers. De profesie inginer agronom, a visat să lucreze în cercetare și să contribuie la îmbunătățirea soiurilor românești de semințe. Numai că, atunci când a terminat facultatea, fermele de stat din România fuseseră deja desființate, iar zona de cercetare era subfinanțată. S-a reorientat către un master în administrarea afacerilor, la ASE, angajându-se apoi într-o companie de private banking și investment. În 2010, pe fondul disponibilizărilor masive din domeniul financiar-bancar, a rămas șomer.
În Artprint a intrat în 2011, după decesul tatălui său, care deschisese încă din 1990 prima tipografie privată din România. „Tata lucra în Ministerul Agriculturii și avea două mașini de tipar A4 pe care nu le folosea nimeni. I-a venit ideea să le ia la preț de casare și să se apuce să facă facturi, chitanțe și avize de expediție“, povestește antreprenorul. Au urmat mai multe investiții, iar afacerea a crescut. Răsuceanu nu s-a implicat inițial în afacere, pentru că avea o altă viziune de business față de cea a tatălui său.
Pentru a atrage finanțare, Artprint a lansat în 2019 o emisiune de obligațiuni la Bursa de Valori București, în vederea unei listări ulterioare pe piața secundară, AeRO. Criza sanitară și turbulențele de ordin economic de anul acesta au dat peste cap planurile de listare, iar antreprenorul spune că a renunțat la ideea de a se finanța de pe bursă. Deocamdată, așteaptă ca lucrurile să revină la normal, astfel încât investitorii să nu fie influențați de incertitudinile politico-economice. Până atunci va continua să investească în creșterea producției, pentru a rămâne printre principalii jucători din piața tipografiilor din România.
Printul, în cifre
Încă din 2010, odată cu dezvoltarea canalelor de informare online, publicațiile din print au început să se restructureze, multe dintre ele rămânând doar în format electronic.
- Scădere. Conform raportului de piață Intergraf (asociație comercială care promovează și protejează interesele industriei grafice la nivel european), producția de materiale tipărite a scăzut din 2008 până în 2019 cu 25,9%.
- Efectele COVID. În pandemie, mai multe companii din piața de printing au fost nevoite să-și scadă capacitățile de producție, acest sector contractându-se cu 13,3% în 2020 față de anul precedent.
Acest articol a apărut în numărul 154 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly