Cum își pot pune antreprenorii în siguranță businessurile apelând la agențiile de investigații private

Frauda în mediul de business a fost mereu o speță complicată. Păgubiții fie ascund problemele pentru a nu compromite compania și își asumă prejudiciul, fie apelează la investigatori privați. A doua variantă începe să prindă contur și în România.
Pe 18 ianuarie, Direcția Generală Anticorupție făcea publică destructurarea în Prahova a unui grup infracțional specializat în furturi de energie electrică. Unul dintre suspecți deținea mai multe spații comerciale branșate ilegal la rețeaua de electricitate, pe care le punea la dispoziția mai multor „clienți“ care desfășurau activități mari consumatoare de energie electrică. Un alt suspect îi găsea pe posibilii „clienți“ și tot el colabora cu un alt suspect, angajat al companiei Electrica. Acest funcționar se ocupa de obținerea avizelor necesare punerii în funcțiune a instalațiilor.
Un alt suspect, tot funcționar al furnizorului de energie electrică, avea rolul de realizare a branșamentelor clandestine. În scurt timp, Electrica SA a anunțat că va colabora cu anchetatorii „prin punerea la dispoziție cu celeritate a documentelor și informațiilor necesare, inclusiv a rezultatelor anchetelor interne desfășurate în ultima perioadă“.
Fără a avea vreo legătură directă cu această speță, una dintre multele genuri de fraudă care au loc inclusiv la nivel global, fondatorul firmei Secret Private Investigations Agency (SPIA), Marius Porceanu (35 de ani), spune că fraudele din domeniul energiei sunt printre cele mai frecvente, alături de cele din asigurări, comerț și banking.
Omul de legătură
Potrivit lui Porceanu, în cele mai multe cazuri, fraudele sunt posibile cu ajutorul unor oameni din interiorul companiilor respective. Și asta, indiferent dacă este vorba despre companii publice ori private. Iar acest gen de probleme este dificil de investigat de compania fraudată. „Unele companii care solicită serviciile noastre au deja un departament antifraudă bine pus la punct, dar acel departament este oarecum limitat din punctul de vedere al resurselor“, spune Marius Porceanu.
Iar când vorbește despre limitări, Porceanu se referă în primul rând la cele de ordin legislativ. Pe de altă parte, o agenție de investigații private este licențiată în descoperirea cazurilor de fraudă, iar probele din dosar sunt recunoscute în instanță. Mai mult, acest gen de agenții colaborează cu autoritățile la investigațiile pe care le fac.
Un studiu recent privind frauda și abuzul ocupațional, realizat la nivel global de Asociația Examinatorilor de Fraudă Certificați (ACFE), arată că, anual, companiile, instituțiile statului și asociațiile nonprofit pierd în medie 5% din venituri din cauza fraudelor comise de propriii angajați sau chiar de către acționari – în 2019, de exemplu, valoarea totală a prejudiciului este estimată la circa 4.400 de miliarde de dolari la nivel global. Pentru realizarea raportului, experții au luat în calcul 2.504 cazuri din 125 de țări.
În România, spune Marius Porceanu, piața investigațiilor private abia acum începe să se formeze. Conform estimărilor sale, în momentul de față sunt active 650 de agenții de investigații, din care doar 20% sunt specializate în servicii de tip business-to-business, restul fiind orientate către spețe domestice, cum sunt înșelătoriile și infidelitățile.
Cu o cifră de afaceri de circa un milion de euro în 2019, SPIA este în primii doi jucători din piață. Pentru 2020, antreprenorul proiectase o cifră de afaceri de peste un milion de euro, „însă blocajele generate de pandemia de COVID-19 nu ne-au permis să atingem ținta prognozată“.
Scăderea cifrei de afaceri s-a resimțit cel mai puternic în perioada de lockdown, când mișcarea oamenilor de teren ai companiei a fost limitată de restricțiile impuse prin ordonanțele militare.
Rețeta britanică
Marius Porceanu este absolvent al Facultății de Drept și nu are background militar. A încercat mai multe businessuri, însă fără prea mult succes. Și-a încercat norocul în domeniul juridic și în consultanță. Prin 2009-2010 a plecat în Marea Britanie, unde s-a angajat la o companie de investigații private. I-a plăcut ideea și s-a întors în România cu gândul de a deschide propria agenție. A început să prospecteze piața și spune că a avut o mare surpriză când a văzut că o mare parte din investigații se făcea la acea vreme cu camere video ascunse în ziare.
Era perioada în care erau la modă și emisiunile de tip „Ochii din umbră“, iar activitățile de investigații erau asimilate muncii detectivilor angrenați în descoperirea partenerilor infideli. Antreprenorul mai spune că, încă de la început, urmând modelul britanic, a vrut să poziționeze compania în zona investigațiilor de tip corporate, pe modelul business-to-business. Însă cadrul legislativ pentru așa ceva era destul de restrâns în acea perioadă. „Legea care reglementa serviciile de detectivi era de prin 2003 și nu avea latura de corporate“, precizează Marius Porceanu, care a început businessul în 2012.
Nu a avut prea mult de așteptat pentru a găsi potențialii clienți. Era perioada în care pe piața românească intrau corporații multinaționale, în special pe zona de retail. Acestea erau obișnuite cu sistemul de investigații private pentru a se feri de fraude, venite atât din exteriorul, cât și din interiorul companiei. Iar SPIA era printre puținele companii care aveau această viziune foarte populară în vestul Europei. „Practic, nu prea aveam concurență“, detaliază antreprenorul.
El spune că mentalitatea balcanică de genul „cunosc eu pe cineva“ atunci când firma se confrunta cu o problemă sau cu o posibilă fraudă i-a permis să se apropie de multinaționalele care cunoșteau deja modul de lucru al agențiilor de investigații private din țări cu zeci de ani de experiență în domeniu. „Cele mai avansate state în utilizarea serviciilor de investigații sunt Marea Britanie și Germania, urmate de Franța, Italia, Spania“, detaliază Porceanu.
Pericolul din online. În ultimii doi-trei ani, spune antreprenorul, cererile pentru servicii de investigații private sunt pe un trend crescător. Și asta, pentru că s-a înmulțit numărul industriilor în care antreprenorii au conștientizat ce daune le pot provoca posibilele fraude. Domeniul investigațiilor de tip corporate este extrem de sensibil, pentru că discuțiile au loc la nivel de antreprenori sau la nivel de CEO, iar persoanele suspectate de posibile fraude ar trebui să nu știe că sunt vizate de eventuale anchete. Politica SPIA a fost și ea de a prezenta pieței ideea că „mai ieftină este prevenția decât tratarea“.
Marius Porceanu spune că sunt destule situații în care antreprenori sau manageri de companii cer ajutorul investigatorilor prea târziu, când prejudiciul este deja destul de mare. Iar astfel de investigații pot dura și mai bine de un an. Mai mult, precizează că 2020 a venit cu noi provocări pentru piața investigațiilor private. Pentru că majoritatea țărilor au intrat în lockdown, multe activități s-au mutat online, iar grupurile specializate în fraude au urmat și ele acest trend. Pentru a ține pasul cu actualele obiceiuri (de consum, dar și de fraudă), investigatorii vor urma și ei noile tendințe apărute pe fondul pandemiei.
În câteva cifre
La nivel global, tot mai multe industrii reclamă fraude provocate de personalul propriu, potrivit unui raport din 2019.
- DAUNE. Din cauza fraudei comise de angajați, numită și frauda ocupațională, companiile pierd anual 5% din venituri.
- DIMENSIUNE. La nivel global, pierderea medie generată în 2019 de frauda ocupațională în energie, retail și telecomunicații a depășit 200.000 de dolari/caz.
- REZULTATE. Europa Occidentală înregistrează cele mai bune rezultate în materie de recuperare a prejudiciului. În Europa Centrală și de Est și în Asia Centrală și de Vest, 61% din firme nu obțin nimic de la autorii infracțiunilor.
- STATISTICĂ. Clienții, hackerii și furnizorii sunt responsabili de 39% din incidentele de criminalitate economică raportate în ultimii doi ani, potrivit unui studiu PwC.
Acest articol a aparut în numărul 108 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly