Cum faci un business de aproape cinci milioane de euro pe an din producția de etichete și pungi de plastic
Cu un ambalaj frumos, produsul este pe jumătate vândut, se gândesc comercianții atunci când aranjează marfa pe rafturi. Dar ceea ce pentru ei este doar un mod de prezentare, pentru alții reprezintă un business de milioane de euro.
Acest articol a apărut în numărul 78 (18 noiembrie – 1 decembrie 2019) al revistei NewMoney
La sfârșit de octombrie și început de noiembrie, zeci de companii au venit la complexul expozițional Romexpo din București pentru a prezenta cele mai noi soluții în materie de ambalaje. Expoziția a fost găzduită de Indagra, cel mai mare eveniment anual al industriei agroalimentare, iar dacă în anii trecuți vizitatorii se înghesuiau să vadă utilajele agricole sau animalele marilor fermieri, mulți curioși s-au îndreptat de această dată și către pavilionul central, unde erau grupați zeci de expozanți de ambalaje pentru toate ramurile industriei alimentare.
La standul producătorului ieșean de ambalaje Exonia, l-am găsit așezat la o masă pe acționarul majoritar al companiei, Tiberiu Stoian (42 de ani), într-un decor format din zeci de pungi și folii cu numele și logourile a sute de companii. Aflată între primii cinci jucători din piață pe segmentul de ambalaje flexibile, după cum estimează Stoian, compania a generat anul trecut venituri de 4,7 milioane de euro.
Potrivit antreprenorilor din industrie, piața locală a ambalajelor are o valoare estimată de aproximativ 400-500 de milioane de euro, total din care segmentul de piață pe care se bate Exonia ar reprezenta 70-80 de milioane de euro.
Între distribuție și IT
Economist de profesie, Tiberiu Stoian s-a născut la Craiova și a luat-o pe calea Iașiului după terminarea liceului, cu toate că părinții săi, care erau profesori, își doreau ca el să meargă la facultate în Bănia natală. „Nu am vrut să continui studiile tot acasă. Am vrut să simt o diferență între a fi elev de liceu și student“, mărturisește Stoian.
S-a adaptat bine la viața de căminist și, cu toate că părinții îi puteau asigura necesarul de bani pentru a-și continua studiile, a decis să devină independent financiar.
Așa a început să lucreze la companii de distribuție, ocupându-se mai întâi de livrarea de băuturi, țigări și alte produse, pentru ca apoi să ajungă merchandiser (lucrătorul comercial care aranjează marfa la raft, n.r.).
Într-un final, a ajuns la unul dintre principalii distribuitori de produse din Moldova, Nivas, unde a ocupat funcția de director de marketing, începând cu 1999.
Era student în anul patru și veniturile lui erau destul de mari pentru acea vreme. „Câștigam mai mult decât părinții mei la un loc, care, ca profesori, aveau cel mai mare grad de vechime din învățământ“, adaugă antreprenorul. Era mulțumit că își poate asigura un trai decent de unul singur, numai că, la începutul anilor 2000, proprietarul firmei de distribuție unde era angajat, sătul de sistemul legislativ care se schimba foarte des, a decis să se retragă din România. Avea în acel moment două variante: să accepte o poziție de director regional pe zona Moldovei la Coca-Cola sau să intre pe cont propriu în antreprenoriat, având deja un cerc destul de solid de cunoștințe. „Și am ales varianta de a deveni antreprenor. Variantă pe care mai că era să o regret“, recunoaște acum Stoian.
Era în anul 2000 și înființa o companie specializată în distribuție și servicii pentru produse IT, ArtisDesign, care a ajuns între timp la o cifră de afaceri de aproximativ 1,2 milioane de euro. Până aici însă, pornirea a fost cea mai grea.
Afacere de la zero
Din director de marketing, „cu o mașină frumoasă“ și cu multe alte beneficii pe care i le asigura o funcție de conducere, Tiberiu Stoian povestește că a ajuns antreprenor cu abonament pe transportul în comun și cheltuieli în interes de serviciu acoperite din buzunarul propriu.
„În primele șase luni, făceam livrări mergând cu tramvaiul“, detaliază antreprenorul. Importa echipamente și consumabile IT, în special pe segmentul de imprimante și copiatoare, iar până în 2005 compania ajunsese să aibă câte un magazin în 17 județe din țară, specializându-se în servicii și livrare de produse IT personalizate.
Prin 2003-2004, Stoian a simțit nevoia ca produsele pe care le oferea clienților să fie prezentate în pungi personalizate. „Am căutat și nu am găsit un producător care să imprime corect aceste sacoșe“, detaliază el. A descoperit astfel o nișă cu potențial, pe care a decis să intre pe cont propriu. La început, și-a produs pungile la o fabrică din Turcia, pentru ca în 2004 să cumpere un mic producător ieșean, Foly Plast, pe al cărui proprietar l-a cooptat drept asociat.
Această preluare i-a asigurat personalul calificat, iar pentru partea de utilaje a decis să cumpere câteva echipamente ale fostului colos Moldo Plast, companie care era închisă la acea vreme, însă înainte de 1990 era unul dintre cei mai mari producători de mase plastice din țară, cu aproximativ 4.000 de angajați.
Astfel a apărut Reklama Shop, companie redenumită Exonia în urma unui proces de rebranding din 2011. Pentru a-și convinge viitorii clienți, Tiberiu Stoian a imprimat mai multe pungi cu numele Reklama Shop. Unul dintre prietenii săi, care era director la Polirom Iași, a văzut o mostră și i-a făcut o comandă de pungi imprimate cu numele editurii. „Acum nu mai mergeam la clienți doar cu punga imprimată cu firma noastră. Era și Polirom“, povestește antreprenorul, recunoscând că, în calitatea sa de mic producător fără istoric, găsea cu greu clienți.
Din 2007 însă, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, regulile legate de ambalarea și etichetarea produselor au făcut ca piața să se miște, iar cererile de ambalaje personalizate să crească simțitor.
În businessul cu ambalaje, Tiberiu Stoian este ajutat și de soția sa Nadia (34 de ani), originară din Republica Moldova, de profesie tot economist. Cei doi s-au cunoscut la un interviu de angajare organizat chiar de Stoian, care a avut loc prin 2006, însă relația lor a început abia după patru ani.
În acel moment, Exonia era în plină expansiune, iar Stoian căuta un asistent pentru partea de logistică și așa și-a ales viitoarea soție. Acum firma a crescut, iar Nadia Stoian este ajutată la zona de logistică de alte două persoane. Și asta pentru că firma a trecut, timid deocamdată, și granițele țării.
Dincolo de granițe
Astăzi, printre clienții lui Stoian se regăsesc inclusiv antreprenori români cu businessuri în străinătate. Un exemplu este cel al unei brutării din Marea Britanie, pentru care Exonia livrează ambalaje de hârtie. Peste graniță a trecut și cu ajutorul companiei Hervis, pentru care livrează pungi în Austria.
În momentul de față, exporturile generează aproximativ 8-10% din cifra de afaceri a companiei, însă ponderea acestora ar urma să crească odată cu deschiderea în 2020 a unei fabrici de ambalaje biodegradabile, reprezentând o investiție de 2,8 milioane de euro, asigurată parțial din fonduri europene nerambursabile.
Și cum piața crește, Exonia a adăugat o nouă linie de business. De anul acesta, importă echipamente de ambalare de la compania ungară Hacona, pentru că are clienți care vor să-și împacheteze singuri produsele. Potrivit firmei de cercetare Smithers Pira, specializată în domeniul ambalajelor, tiparului și comerțului de hârtie, valoarea totală a pieței globale a ambalajelor va ajunge la sfârșitul anului la circa 765,25 miliarde de euro. Privind altfel, o pungă uriașă cu pungi de personalizat.
Pulsul pieței
În timp ce pe plan global se pune accentul pe reciclare, piața ambalajelor, care este una fragmentată, continuă să crească pe toate segmentele.
- AMBALAJE FLEXIBILE. Au ajuns anul trecut la circa 98 de miliarde de euro la nivel global. Potrivit unui studiu efectuat de PMMI Business Intelligence, rata anuală de creștere a acestui segment este de 5,2% până în 2022.
- AMBALAJE DE STICLĂ. Cu toate că reprezintă doar 6,5% din industria totală a ambalajelor, recipientele de sticlă vor ajunge anul viitor la o piață de circa 48,6 miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare Transparency Market Research.
- AMBALAJE ALIMENTARE. La nivel global, piața ambalajelor destinate industriei agroalimentare s-a ridicat anul trecut la 482,58 miliarde de euro, creșterea anuală fiind susținută de materialele din plastic.