Cum castigi peste un milion de dolari din joacă

Care este legătura de un milion de do­lari dintre joacă, inteligență artificială și trading-ul interbancar? Răspunsul vine dintr-o școală de vară din România, sub forma unei platforme folosite în marile centre financiare ale lumii.

Acest articol a apărut în numărul 57 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Vară de vară, de mai bine de nouă ani în­coace, studenții interesați de economie urmează gratuit școala de finanțe a Young Leaders Club, organizată de către Florin Grosu, unde antreprenorul absolvent de Cibernetică și al unui master în economie financiară vrea să completeze golul dintre învățământul teoretic și rea­litatea practică din piață. Tot aici, cu mulți ani în urmă, a început și povestea primului joc de trading românesc, Traderion, devenit între timp o afacere care ar urma să depășească un milion de do­lari la sfârșitul acestui an. Prezent la cursuri la recomandarea vărului său, Florin Cioacă, pe atunci trader la una dintre cele mai mari bănci din lume, îi pro­punea tizului său Grosu organizarea unui joc prin care studenții să învețe ce presupune trading-ul interbancar.

„Mai exact, cum fac trading băncile una cu cealaltă și să fie astfel capabili să înțeleagă mecanicile de prețuri sau cum se mișcă piața. Prin urmare, atunci când revin acasă, ei să poată pricepe știri și impactul lor pe piețe financiare“, explică astăzi Florin Cioacă. „Pe urmă, să-și explice de ce unii pierd bani și alții câș­tigă“, îl completează Grosu.

Practic, jocul se baza pe bilete de hârtie pe care se făceau tranzacții fictive. Imagi­nați-vă o sală în care 30 de tineri, împărțiți pe echipe, creează un sistem bancar și tran­zacționează între ei diverse produse financiare. „Astfel, ei înțeleg produsul, cum se mișcă dobânzile, ce impact au ști­rile și pot pune într-un context macroeconomic tot ceea ce învață“, explică antreprenorii.

De fapt, povestea Traderion a început cu acești cursanți, care își doreau să se mai joace și după încheierea cursurilor de vară. Se întâmpla în 2012, iar cei doi viitori parteneri de afaceri realizau că se află în fața unei oportunități. „Ne-au cerut ceva elec­tronic, pe care să-l poată juca, iar nouă ni s-a părut o idee foarte bună. Și atunci am început să căutăm colegi cu care să putem construi produsul“, con­tinuă Cioacă.

Au început cu o investiție inițială de 100.000 de euro, asigurată din resurse proprii. Primele linii de cod se scriau un an mai târziu, pentru ca la finalul lui 2014 Traderion să fie acceptat într-unul dintre cele mai cunoscute acceleratoare de afa­ceri din Statele Unite ale Americii, Queen City Fintech, susținut de Bank of America și Wells Fargo. La finalul programului, au atras din partea unui grup de angel investors americani o finanțare de 25.000 de dolari, urmată de o alta, de 75.000 de euro, primită în cadrul acceleratorului londonez Seedcamp, cel mai mare fond de investiții early-stage din Europa. Au urmat și grant-uri europene, valoarea totală a in­vestițiilor în Traderion depășind în momentul de față un milion de dolari. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 600.000 de dolari, în creștere cu 60% față de cea înregistrată în 2017.

MACHINE LEARNING. Pentru companii e tot mai important să recruteze cei mai buni oameni din domeniul piețelor de capital și să îi antreneze cât mai bine. Lansată în 2016, platforma Traderion ar putea fi descrisă ca un „simulator de zbor pentru trader-i“, ce folosește scenarii economice reale pentru a-i familiariza pe cursanți cu provocările vieții de trader. Practic, în loc să fie o simulare opacă, formatul este cel al unui joc cu niveluri, cu trucuri și recompense.

Creată cu algoritmi de machine lear­ning, platforma generează, în baza unor scenarii reale create în funcție de date istorice, volume, prețuri din piață sau comportamente ale jucătorilor, imitând viața reală. Totodată, platforma construiește un profil detaliat al trader-ilor care o folosesc, măsurând indicatori ce variază de la aversiunea față de risc la diferite tipare de comportament etic.

Deocamdată, Traderion se vinde doar în regim business to business (B2B), însă până în 2020 cei doi antreprenori vor să o facă disponibilă și publicului larg.

Clienții actuali sunt bănci sau companii de training care lucrează cu diviziile de pe piețele de capital ale băncilor, iar cei doi spun că pe Traderion s-au antrenat peste 3.000 de trader-i din New York, Londra, Hong Kong, Singapore, Beijing și Toronto. În România, explică Florin Grosu, în băn­cile cu activitate de trezorerie se anga­jează anual aproximativ 20 de trader-i. „Tocmai de aceea produsul acesta nu se vinde în România, fiindcă nu s-ar justifica costurile. Doar la City Bank din New York, anul trecut au fost 200 de persoane care s-au antrenat pe Traderion. Într-o singură tură, într-un singur an, într-un singur birou“, detaliază el.

În aceste condiții, Traderion este destinat în special băncilor mari și foarte mari, din marile centre financiare ale lumii. Fie­care zi de trading pentru un utilizator costă 1.000 de dolari, în condițiile în care există programe care durează o săptă­mână, o lună sau șase săptămâni. Printre marile instituții financiare care și-au antrenat angajații în platforma românilor se află nume precum JP Morgan, Citibank, HBSC sau Deutsche Bank.

NEVOIA DE JOC. De la o echipă inițială de patru oameni, Traderion a ajuns între timp la 12 angajați. Iar 11 dintre ei au venit în companie prin recomandări.

De altfel, cei doi antreprenori au o regulă strictă: nu angajează oameni mai în vârstă decât ei. Astfel, dacă primesc CV-urile unor persoane trecute de 40 de ani, nu le citesc. Mo­ti­vul lor? „Schimbă foarte mult cultura organizațională“, explică cei doi. Mai precis, ei spun că poate fi greu de acceptat pentru o persoană din generații mai vechi ca după masa de prânz să se așeze la masa de lucru din birou și să joace timp de o oră Saboteur, ca parte a programului de lucru.

„În general, noi vrem oameni super crea­tivi în ceea ce fac, iar echipa trebuie să înțeleagă cui servește produsul, adică tot celor de vârsta lor“, detaliază Florin Grosu. Iar să angajezi un om cu o anumită vârstă, care vine dintr-un anumit sistem, dintr-o anumită cultură organizațională, presupune mult „retraining“, continuă el.

„Poți să îl înveți pe om Python, dar este foarte greu să-i schimbi mindset-ul și nu avem resurse să cheltuim să învățăm o persoană de 50 de ani că este OK să te joci, că îți stimulează creativitatea și te ajută să fii un angajat mai bun. La fel, că este în regulă să vii și să pleci când vrei. Pentru că odată ce am angajat o persoană, avem 100% încredere în integritatea acelei persoane“, explică el.

Învățare experimentală. De altfel, Traderion are la bază învăța­rea prin joc. „Pe lângă faptul că reții mai multă infor­ma­ție, îți dă mai multă încredere în a ope­ra cu concepte noi“, spune Florin Cioacă, în opinia căruia provocarea nu este să me­morăm concepte, ci să le in­te­grăm în viața noastră de zi cu zi. „Să le rezolvăm mai repede și mai bine în situa­țiile în care ne găsim. Noi le simulăm ca atunci când sunt întâlnite în viața reală să nu mai uimească în niciun fel“, mai spune el.

Inteligența artificială, îl completează partenerul său, ne permite să înțelegem studii de caz complexe, care înainte nu puteau fi replicate într-un mod virtual. „Noi credem că inteligența artificială va contribui foarte mult în viitorul apropiat la folosirea pe scară largă a învățării ex­periențiale și, îndrăznim noi să spunem, chiar va înlocui mulți trainer-i umani“, adaugă Florin Grosu.

De asemenea, mai zice tânărul, va contribui la personalizarea experienței de învățare, astfel încât utilizatorii softurilor de training să pri­mească doar acel con­ținut relevant pentru ei.

Prin folosirea unor platforme de genul Traderion, băncile își asigură oameni mai bine pregătiți, într-un timp mai scurt, în vreme ce trader-ii pot să exerseze conceptele învățate în clasă într-un mediu real de trading. Unul în care nu există riscul de a pierde bani.

 

Cursuri pentru studenții pasionați de economie

La școala de finanțe a Young Leaders Club, Florin Grosu reușește an de an să aducă laolaltă oameni din business care le vorbesc studenților din experiența lor despre piețe de capital și investiții.

  • Internațional. Este vorba despre un schimb de know-how internațional, în contextul în care sunt aduși în țară bancheri de in­vestiții din New York, Londra, Zürich, profesori de la universitățile Harvard, Columbia și MIT.
  • Sponsorizări. Aici, principalii sponsori sunt marile instituții financiare. De pildă, cel mai mare sponsor pentru acest tip de eveniment este Raiffeisen Bank. „Raiffeisen este una dintre băncile care finanțează cel mai mult educația financiară axată pe zona de investiții în România. De asemenea, este par­tenerul principal al evenimentului“, explică Florin Grosu.
  • Înscrieri. La școala de finanțe a lui Florin Grosu, orice student poate candida la un loc. Studenții sunt se­lec­tați în urma unor eseuri pe diverse teme de finanțe, care țin de piețe de capital, fintech sau crize financiare. De exemplu, anul acesta formatul va fi dedicat exclusiv fintech-urilor, adică tehnologiilor care au impact în industria financiară.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney