Cum au tranșat Franța și Germania problemele Europei legate de politicile de migrație, energie și apărare

Presiunea de a reforma piața de energie a Uniunii Europene a crescut enorm odată cu începutul invaziei ruse în Ucra­ina anul trecut, când prețurile energiei au ex­plodat. Reforma are ca scop stabilizarea prețurilor pe termen lung. O pro­ble­mă care a provocat tensiuni la negocierile din culise dintre Franța și Germania.

Când, la început de octombrie, Emmanuel Macron și Olaf Scholz, alături de o parte dintre miniștrii lor, s-au întâlnit la Hamburg pentru două zile de discuții, președintele francez și cancelarul german au încercat să prezinte un front unit. Apoi au savurat fischbrötchen (sendvișuri cu pește) alături de soțiile lor și au făcut o excursie în portul Hamburg. Întâlnirea a avut menirea să reevalueze cea mai importantă relație bila­te­rală din sânul Uniunii Europene, una care a devenit tot mai complicată din cauza unui șir de neînțelegeri privind apărarea, disci­plina bugetară în UE și politica energetică.

Aparent, vizita pare să fi decurs bine. Tan­demul a făcut progrese chiar și în ceea ce privește dosarul cel mai delicat, reforma pieței de energie electrică a Uniunii Europene, menită să ușureze povara creșterilor de prețuri pentru gospodării și companii și să consolideze competitivitatea Europei în fața Statelor Unite și a Chinei. Noile reguli au ca scop să scadă mult dependența pre­țurilor energiei electrice de prețul combusti­bililor fosili – se va crea astfel o zonă-tam­pon între piețe și facturile de electricitate plătite de consumatori.

Totuși, în culise, Franța și Germania au con­tinuat să se certe, până în ziua întâlnirii miniștrilor europeni ai energiei, din 17 octombrie. Și chiar dacă au reușit să ajungă la o înțelegere, rămâne multă tensiune – Parisul vede acordul ca pe o victorie franceză; germanii insistă că punctele lor de vedere au prevalat, scrie The Eco­nomist.

Compromisul

Conflictul principal este legat de felul în care statele membre ale Uniunii Europene își pot subvenționa industriile, pe fondul creșterii semnificative a pre­țurilor la energie, ca urmare a invaziei Ru­siei în Ucraina.

Franța, de pildă, dorește să extindă la toate cele 56 de centrale nucleare pe care le are instrumentele numite „contracte pentru diferență“ (CfD). Acestea sunt de fapt ga­ranții emise de guvern, care îl obligă să acopere diferența dacă prețurile de pe piață sunt mai mici decât un „preț de referință“ convenit, dar îi permit să încaseze surplusul dacă prețul pieței este mai mare.

Berlinul dorește ca aceste CfD-uri să fie un stimulent pentru investiții în energie re­ge­nerabilă și să se aplice doar la noile centrale. Se teme că utilizarea lor pentru „flota“ nucleară a Franței va descuraja investițiile în energii regenerabile.

Compromisul încheiat pe 18 octombrie pre­vede că guvernele pot folosi CfD-uri la investițiile destinate modernizării „substan­țiale“ a centralelor existente, pentru a crește capacitatea acestora sau a le prelungi durata de funcționare. Cu toate acestea, orice venit obținut nu trebuie să distorsioneze con­curența și comerțul pe piața internă. Prin urmare, acest venit ar trebui să meargă către consumatori și către industrie și doar sub restricții stricte.

Nuclear vs regenerabil

„Să nu se în­țe­leagă greșit, aceasta nu este o cruciadă ger­mană împotriva energiei nucleare“, spune Sven Giegold, secretar de stat în Mi­nis­terul Economiei al Germaniei. Opoziția Ger­maniei față de propunerea franceză a avut drept scop asigurarea unei competiții echitabile. Prin extinderea CfD-urilor la întreaga sa „flotă“ nucleară, Franța spera că un preț de referință scăzut convenit cu EDF, firma de electricitate de stat, i-ar permite gu­vernului să încaseze venituri suplimentare din prețurile mari de pe piață, pe care le-ar putea apoi returna industriei.

Numai că asta ar oferi industriei franceze un avantaj neloial.

O soluție de compromis va trebui să treacă prin Parlamentul European. Mai mult, numeroase detalii rămân nerezolvate și este puțin probabil ca iritarea reciprocă să se potolească în lunile următoare. „În privința energiei, ambele țări sunt tot mai an­gajate într-o strategie care, în viziunea celeilalte, este sortită eșecului“, scrie Shahin Vallée, de la Consiliul German pentru Re­lații Externe. Franța va continua să in­ves­tească în energia nucleară, în timp ce Germania pariază pe energiile regenerabile.

Concurența americană

Argumentul major al Franței este că UE trebuie să ajungă la un acord rapid privind reforma energetică a blocului comunitar, pentru a contracara po­litica de subvenții a Statelor Unite. Într-un interviu pentru Financial Times înainte de în­tâlnirea din octombrie, ministra franceză a energiei, Agnès Pannier-Runacher, a avertizat că blocul va pierde în fața noii legi ame­ricane de reducere a inflației (IRA), adoptată de Administrația Biden, dacă Parisul și Berlinul nu-și ameliorează diferențele de poziții privind energia nucleară.

Agnès Pannier-Runacher a subliniat că o revizuire amplă a re­gulilor Uniunii Europene este necesară cât mai curând posibil pentru ca afacerile să aibă vizibilitate în ceea ce privește pre­țu­rile energiei.

„Scopul este ca UE să aibă un răs­puns adecvat și puternic la IRA și la faptul că investițiile industriale în SUA s-au triplat de când legea a fost promulgată“, a de­clarat Pannier-Runacher. „Avem doar câ­teva săptămâni la dispoziție pentru a acționa și a găsi o soluție.“

Pentru a-și susține poziția, Franța a inițiat o campanie susținută de alte țări care uti­li­zează tehnologie nucleară, precum Polo­nia și Ungaria, cu scopul de a asi­gura un tratament favorabil sectorului nuclear. Germania s-a opus, de teamă că Franța ar putea ignora regulamentele privind ajutorul de stat și a beneficia astfel de prețuri mai mici la electricitate pentru consumatori și companii, ceea ce nu ar mai fi concuren­țial.

Au existat suspiciuni în anturajul cancelarului Olaf Scholz că operatorul nuclear francez EDF caută să atragă chiar companii germane să se relocheze în Franța. Pannier-Runacher a respins ideea că țările se luptă între ele pentru relocarea afacerilor și a subliniat că nu există dovezi că întreprinderile germane se mută ma­siv în Franța.

UE vs SUA

Credit Suisse estimează o investiție totală de 1.700 de miliarde de dolari în urmă­torul deceniu în baza IRA, în timp ce REPowerEU a bu­getat o investiție de numai 210 miliarde de euro pentru intervalul 2022-2027.

• DIVERGENȚE NUCLEARE. Parisul și Berlinul discută de luni bune despre reforma pieței de energie a Uniunii Europene, în special despre politica de prețuri în cazul energiei nucleare și în ce măsură poate fi subvențio­nată. Negocierile Paris-Berlin au fost frânate, pe de o parte, de divergențe tehnologice. Germania și-a închis ultimele reactoare nucleare, în timp ce Franța, care gene­rează 70% din electricitatea sa din energia nucleară, s-a angajat să construiască altele noi. Pe de altă parte, au contat și temerile germane cu privire la disparitățile com­petitive pe care reforma le-ar putea provoca.
• IRA. „Inflation Reduction Act“, legea de reducere a inflației promulgată în 2022 de președintele Joe Biden, alocă sume uriașe pentru a stopa încălzirea globală investind în energii regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și vehicule electrice.

Acest articol a apărut în numărul 175 al revistei NewMoney

FOTO: Getty