Cum a reușit un antreprenor din Iași să-și crească veniturile, orientându-se către producția de ambalaje regenerabile

Tot mai mulți antreprenori, inclusiv din zona producției, vizează atragerea de fonduri europene pentru a-și crește și optimiza afacerile. Studiu de caz: Tiberiu Stoian și producătorul de ambalaje Exonia.

Cu o experiență antreprenorială de 24 de ani, Tiberiu Stoian (46 de ani) este în plină campanie de investiții pentru a conso­lida unul dintre principalele businessuri ale sale, compania Exonia din Iași, producător local de ambalaje. Compania a ge­nerat anul trecut o cifră de afaceri de circa 9,8 milioane de euro, din care 5,6 milioane de euro provin din producția de ambalaje din hârtie, linie de business care a început să fie dez­voltată puternic în urmă cu cinci ani. A fost un pariu pe care Tiberiu Stoian l-a făcut înainte de pandemie, iar cu toate obstacolele întâmpinate, pe fondul restricțiilor sanitare ce au urmat, a reu­șit să ducă producția ambalajelor pe bază de hâr­tie peste cea clasică a ambalajelor din material plastic.

LIVRARE CU EMOȚII

Trecerea la consolidarea businessului cu ambalaje din hârtie nu a fost ușoară pentru Tiberiu Stoian. În 2019 a reușit să obțină o finanțare europeană prin Progra­mul Operațional Regional pentru achiziția de noi echipamente. Investiția totală era de 2,5 milioane de euro, iar suma maximă nerambursabilă pe care a primit-o din fondurile europene a fost de 1 milion de euro. „Proiectul nostru a costat mai mult de­cât suma atrasă prin fonduri europene, pentru că ne-am dorit ca echipamentele noastre să aibă cea mai nouă tehnologie de la acea vreme“, spune Tiberiu Stoian.

A dat comandă unui producător de echipamente pentru ambalaje din hârtie din Germania, unul dintre cei mai renumiți din domeniu, însă procesul de fabricare a utilajelor era estimat la circa un an. Norocul a făcut însă ca livrarea să aibă loc mai re­pede, dar nu a fost una lipsită de emoții, producătorii germani reușind să finalizeze încărcarea echipamentelor pentru Exonia chiar în momentul în care țările din Europa instituiau sta­rea de urgență, pe fondul pandemiei de COVID-19. „A fost un challenge foarte puternic pentru a aduce utilajele, pentru că s-au blocat în anumite puncte de pe traseu și trebuia să gă­sim soluții de a debloca situația asta, cu atât mai mult cu cât ne-au expirat și asigurările transportului respectiv“, își amin­tește Tiberiu Stoian.

Utilajele, în valoare de 2,5 milioane de euro, erau împrăștiate în nouă camioane în diverse zone de pe traseu, între Germania și România. Mai mult, pe fondul informărilor despre victimele pe care începuse să le facă boala, mai mulți șoferi de camioane au refuzat să continue drumul către România, de teamă să nu contracteze boala. O situație despre care Tiberiu Stoian spune acum că nu știa cum să o deblocheze. „Cu o criză financiară ne-am mai confruntat și ne mai pricepeam să o gestionăm, dar cu o criză pandemică nu ne mai confruntaserăm“, spune el. Într-un final, echipamentele au ajuns însă la Iași, iar noua linie de producție de ambalaje din hârtie avea să fie instalată.

FONDURI PENTRU DIGITALIZARE

Tiberiu Stoian spune că după fondurile europene atrase pentru achiziția de noi echipamente și-a îndreptat atenția și către programele de digitalizare derulate tot pe bani europeni. „Chiar în perioada asta avem două programe prin fonduri europene pentru digitalizare. Unul prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.) și altul prin programul ADR (Agenția pentru Dezvoltare Re­gională, n.r.) Nord-Est. Implementăm tehnologii noi, în special pentru automatizarea instalațiilor în fabrică“, detaliază el. Ca valoare, aceste două programe destinate digitalizării sunt mai mici față de cel din 2019, fiind vorba despre fonduri ne­ram­bursabile, de 100.000 de euro fiecare.

„Vrem să introducem pentru prima dată în România, în domeniul nostru de activitate, sistemul de video-inspecție a procesului de producție“, detaliază Tiberiu Stoian, care spune că aceasta se face implementând mai multe soluții tehnice care vor contribui la o optimizare a procesului de producție. Antreprenorul spune că pentru atragerea celor două programe nu au fost condiții complexe de aplicare, cu atât mai mult cu cât digitalizarea este necesară în România.

Investițiile pe care le derulează Exonia nu vin doar din fonduri europene. Pentru creșterea productivității, dar și pentru reducerea costurilor de producție, unele investiții sunt făcute atât din fonduri proprii, cât și din programe guvernamentale.

„Este un mix de investiții proprii și de fonduri prin programul IMM Plus pentru achiziția unui echipament cu tehnologie de ultimă oră“, mai spune Tiberiu Stoian, precizând că este vorba despre un utilaj total automatizat care permite schimbarea formatului pentru producția unei pungi de hârtie de la cinci ore la 15 minute. „Acest echipament ne va aduce o economie de 300.000 de euro pe an, în condițiile în care el costă 500.000 de euro“, detaliază businessmanul.

STUDII ȘI AFACERI

De-a lungul timpului, omul de afaceri a căutat să eficientizeze permanent costurile operaționale din businessurile pe care le-a creat, bazându-se pe o experiență antreprenorială de peste 23 de ani. Economist de profesie, Tiberiu Stoian s-a născut la Craiova și a luat-o pe calea Iașiului după terminarea liceului, cu toate că părinții săi, care erau profesori, își doreau ca el să meargă la facultate în Bănia natală. „Nu am vrut să continui studiile tot acasă. Am vrut să simt o diferență între a fi elev de liceu și student“, mărturisește antreprenorul.

S-a adaptat bine la viața de căminist și, cu toate că părinții îi puteau asigura necesarul de bani pentru a-și continua studiile, a decis să devină independent financiar. Așa a început să lucreze la companii de distribuție din județul Iași, ocupându-se mai întâi de livrarea de băuturi, țigări și alte produse, pentru ca apoi să ajungă merchandiser (lucrătorul comercial care aran­jează marfa la raft). Într-un final a ajuns la unul dintre prin­cipalii distribuitori de produse din Moldova, Nivas, unde a ocu­pat funcția de director de marketing, începând cu 1999.

Pentru a-și rotunji veniturile, a deschis în camera de cămin un centru de copiere. „Și acum glumesc cu colegul de cameră, pe care îl întreb cum se simțea să doarmă în «biroul» meu, iar el îmi reproșa că eu fac de fapt afaceri în camera lui de cămin“, povestește Tiberiu Stoian. Era mulțumit că își poate asigura un trai decent de unul singur, numai că, la începutul anilor 2000, proprietarul firmei de distribuție la care era angajat, să­tul de sistemul legislativ care se schimba foarte des, a decis să se retragă din România. Stoian avea în acel moment două variante: să accepte o poziție de director regional pe zona Mol­dovei la Coca-Cola sau să intre pe cont propriu în antreprenoriat, având deja un cerc destul de solid de cunoștințe. A ales în final varianta a doua, lucru pe care ulterior mai că avea să-l regrete.

În 2000 a înființat o companie specializată în distribuție și servicii pentru produse IT, ArtisDesign. Din director de marke­ting, „cu o mașină frumoasă“ și cu multe alte beneficii pe care i le asigura o funcție de conducere, Tiberiu Stoian povestește că a ajuns antreprenor cu abonament pe transportul în comun și cheltuieli în interes de serviciu acoperite din buzunarul propriu. Importa echipamente și consumabile IT, în special pe seg­mentul de imprimante și copiatoare, iar până în 2005, compania ajunsese să aibă câte un magazin în 17 județe din țară.

NEVOIA DE AMBALAJE

Prin 2003-2004, Stoian a simțit nevoia ca produsele pe care le oferea clienților să fie prezentate în pungi personalizate. A căutat prin țară un producător care să-i imprime la calitate ridicată acest tip de ambalaje, dar nu a găsit. S-a orientat inițial către un producător din Italia, însă cum România nu era membră a Uniunii Europene, importul era destul de dificil în acel moment. A continuat căutările și a ajuns la un furnizor de ambalaje din Turcia, însă a considerat că ar fi mai avantajos dacă și le produce singur.

În 2004 a cumpărat un mic producător ieșean de ambalaje, Foly Plast. Această preluare i-a asigurat personalul calificat, iar pentru a re­zolva și problema utilajelor, a achiziționat câteva echipamente ale fostului colos Moldo Plast, companie care era în­chisă la acea vreme, însă înainte de 1990 fusese unul dintre cei mai mari producători de mase plastice din țară. Astfel a apărut Reklama Shop, companie redenumită Exonia, în urma unui pro­ces de rebranding, din 2011. În paralel cu packagingul, Tibe­riu Stoian a investit și în alte domenii, cum ar fi imobiliare, turism și, mai nou, pomicultură și viticultură. Toate aceste linii de business i-au generat anul trecut o cifră de afaceri conso­li­dată de 12,5 milioane de euro, 9,8 milioane de euro provenind din ambalaje.

Pe viitor se va concentra pe producția de ambalaje, în special biodegradabile. Investițiile în această zonă i-au permis să iasă și la export, 74% din producție fiind livrată în afara țării, cu expunere puternică pe două mari piețe: Germania și Statele Unite. Chiar dacă provocările din business sunt mari în această perioadă, Stoian consideră că segmentul ambalajelor biodegradabile din hârtie are încă posibilități de creștere, cu atât mai mult cu cât ponderea produselor reciclabile este din ce în ce mai mare în zona de packaging.

Mai mult ambalaj

Piața globală a ambala­jelor va crește până în 2025 la circa 1.000 de miliarde de dolari, de la 770 de miliarde de dolari în 2022, potrivit unui studiu al companiei de consultanță Horváth.

• TREND. ­­În ultimii cinci ani, industria globală a ambalajelor a avut o creș­tere medie de 5,6%/an.
• COMPARAȚIE. ­­La nivel global, consumul de ambalaje al persoanelor fi­zice este de 59%, în timp ce industria și transporturile sunt mai sustenabile, cu un consum de 41%.
• PONDERE. ­­Circa 70% din ambalaje sunt produse pentru consum. Ponderea acestora este de 51% pentru alimente, 19% pentru băuturi, 8% pentru produse medicale, 4% pentru cosmetice și 18% pentru alte categorii, mai arată raportul Horváth.
• RECICLARE. ­­Potrivit studiului amintit, în Europa materialele cele mai reciclate sunt: ambalajele din metal, în proporție de 90%; hârtia și cartonul, 87%; sticla, 84%; plasti­cul, 47%; lemnul, 25%.
• EDUCAȚIE. ­­La nivel global a crescut gradul de conștientizare în direcția protecției mediu­lui, 70% dintre consumatori având preferință pentru ambalajele ecologice.