Cum a fost demis pentru cinci zile și apoi reconfirmat în funcție șeful OpenAI, principalul jucător în domeniul inteligenței artificiale

Pe parcursul a cinci zile haotice care au contrariat industria tehnologiei, viitorul inteligenței artificiale (AI) – iar la braț cu el, chiar și cel al umanității, după unii comentatori mai prăpăstioși – a părut că atârnă de un fir subțire.

În prima sa variantă, acest text ar fi trebuit să înceapă astfel: „Pentru ChatGPT, Sam Altman continuă să fie CEO al OpenAI. Infor­ma­țiile lui despre lume au rămas la nivelul lui 2021, iar în ceea ce îl privește, o even­tuală plecare a acestuia din fruntea companiei e doar un scenariu pur ipotetic, care ar «putea afecta nu doar OpenAI, ci și indus­tria AI, întrucât Altman este o figură-cheie în conducerea organizației».

«Pierderea unui astfel de lider poate influența strategiile și direcțiile viitoare ale companiei. În plus, dacă Altman avea conexiuni importante în industrie, aceasta ar putea afecta rețelele și parteneriatele OpenAI. Totuși, impactul pre­cis depinde de circumstanțele plecării, precum și de modul în care OpenAI ges­ti­o­nează tranziția și înlocuirea poziției lui Altman. Industria AI, în general, este în continuă evoluție, iar schimbările la nivel de li­deri pot aduce provocări, dar și oportunități noi, în funcție de modul în care sunt gestio­nate», comentează ChatGPT ceea ce pentru restul lumii ar putea fi știrea anului din teh­nologie, într-un schimb de mesaje cu NewMoney pe OpenAI.com“.

Miercuri, 22 noiembrie, telenovela în care s-a transformat știrea inițială a ajuns la un final (ne)așteptat, iar lucrurile au revenit în făgașul lor de dinainte. Sam Altman e noul – a se citi „din nou“ – chief executive officer (CEO) al businessului OpenAI. Dar, chiar și așa, cele spuse de ChatGPT, produsul-fanion al companiei, rămân de strictă actualitate.

Ochiul ascuns al Diavolului

Într-o recapitulare pe-repede-înapoi, vineri, 17 no­iembrie, Sam Altman a fost pe neașteptate concediat din funcția de CEO, compania anunțând pe blogul ei că plecarea lui „este rezultatul unui proces deliberativ care a con­cluzionat că, în mod constant, acesta nu a fost sincer în comunicarea sa cu Consiliul de Administrație (CA), pe care l-a îm­pie­dicat astfel să-și exercite responsabi­li­tățile“. În consecință, se mai arăta în mesajul în cauză, „Consiliul nu mai are încredere în capacitatea sa de a continua să conducă OpenAI“. Pentru o foarte scurtă perioadă, în locul lui a fost numită ca interimar Mira Murati, chief technology officer (CTO) al companiei, înlocuită și ea apoi cu Emmett Shear, cofondator al platformei Twitch.

Microsoft, care deține o mare parte din ac­țiunile OpenAI, a reacționat imediat, angajându-l pe Altman, alături de cofondatorul companiei, Greg Brockman, pentru propria echipă de cercetare AI. După cinci zile de derută, știri și scenarii contradictorii, Open­AI a postat un tweet prin care anunța un acord de principiu ca Sam Altman să-și reia pozi­ția de CEO, având alături un nou CA. Din câte se spune, a fost rezultatul unor presiuni venite din toate părțile, de la angajați ai companiei care au amenințat că pleacă în masă la investitori și membri ai boardului.

„Iubesc OpenAI și tot ceea ce am făcut în ultimele zile a fost în slujba menținerii acestei echipe și a misiunii sale. Atunci când am decis să mă alătur Microsoft a fost clar că aceasta era cea mai bună cale pentru mine și pentru echipă. Cu noul consiliu și cu sprijinul lui Satya (Satya Nadella, CEO al Microsoft, n.r.), abia aștept să mă întorc la OpenAI și să dezvolt puternicul nostru parteneriat cu Microsoft“ a fost singura reacție a lui Alt­man, într-un mesaj pe platforma X.

Deo­cam­dată, marele câștigător (cunoscut și recunoscut) al acestei dramolete pare să fie Microsoft, a cărei valoare de piață a crescut în ziua în care a făcut publică angajarea lui Altman cu 63 de miliarde de dolari, până la 2.820 de miliarde de dolari.

Lansată ca organizație nonprofit în 2015, OpenAI a fost creată în mare parte pentru a ține inteligența artificială avansată departe de mâinile corporațiilor monopoliste. Dar de când a acceptat o investiție majoră de la Microsoft, în 2019, compania a trecut la o nouă narațiune de business, orientată pre­ponderent spre profit. OpenAI a conti­nuat să spună adesea că-și urmărește și pe viitor obiectivul inițial de a construi algo­ritmi AI care „aduc beneficii întregii uma­ni­tăți“, numai că pașii pe care i-a făcut în ultima peri­oadă sugerează mai degrabă altceva.

În 2019, compania „și-a vândut sufletul“, după cum au spus atunci unii comentatori, adoptând o structură dublă, unică: o filială care are ca scop realizarea de profit – Open­AI LP –, controlată de organizația-mamă nonpro­fit – OpenAI Inc. La câteva luni de la această schimbare, Microsoft a investit un miliard de dolari în companie; între 2021 și 2023 a investit alte două miliarde de dolari, cu in­tenția anunțată oficial de a ajunge la un total de zece miliarde de dolari în următorii ani.

OpenAI LP este, la rândul ei, o structură neobișnuită, limitând randamentul investitorilor (inclusiv al Microsoft) la 100 x valoa­rea investiției inițiale în companie. Adică niciun dolar în plus peste 100 de miliarde de dolari pentru Microsoft, indiferent de câți bani ar urma să mai investească sau cât de mult i-ar crește pachetul de acțiuni.

AI sunt eu!

Evident, întrebările nu au întârziat să apară. De ce o companie a cărei misiune declarată este asigurarea unui vii­tor mai bun pentru toți decide dintr-odată că are nevoie de sume uriașe de bani pri­vați „pentru a rămâne relevantă“? Care sunt intențiile reale ale OpenAI? Din mai încoace, OpenAI a început o serie de angajări, braco­nând directori de la Meta, Apple și Amazon Web Services.

Luna trecută, compania și-a extins amprenta în San Francisco, subîn­chiriind aproape 445.000 de metri pătrați de spații de birouri de la Uber, cumpărate de aceasta din urmă într-o vreme în care CEO-ul său de atunci, Travis Kalanick, încă era cel mai invidiat fondator din Silicon Valley.

Din primăvară încoace, Altman a străbă­tut lumea, vizitând lideri mondiali și dezvoltatori de software din zeci de orașe, inclusiv Doha (Qatar) și Tel Aviv. Dar Washingto­nul a fost ținta sa cea mai importantă. Con­gresul Statelor Unite e acolo, iar tehnologia s-a dovedit de multe ori ceva greu de înțe­les pentru membrii săi. Iar prin aparițiile sale, Altman a devenit chipul AI, așa cum Steve Jobs a fost cândva cel al computerului personal.

A fost meticulos și echilibrat în măr­tu­ria sub jurământ pe care a făcut-o în fața par­lamentarilor americani pe tema regle­men­tării drastice a AI, iar în culise a rea­lizat demonstrații pentru grupuri care au ajuns să numere și peste 100 de membri ai Congresului. Când senatorul Charles E. Schu­mer a avut nevoie de sprijin în demersurile sale de promovare a unei legislații AI comprehensive, care „să asigure atât sigu­ranța națională a Statelor Unite, cât și locurile de muncă ale americanilor“, Altman a fost din nou acolo.

Și tot el a fost omul care a decis să pună ChatGPT-3 la dispoziția publicului larg, înainte ca multe dintre capabilitățile acestuia să fie cunoscute. Și a fost o mișcare ris­cantă. Da, GPT-3 putea aduna și sintetiza infor­mații, concepte și limbaje cu amploare, pro­fun­zime și viteză dincolo de capacitatea fiin­țe­lor umane. Numai că a și halucinat săl­ba­tic, a rezolvat greșit probleme elementare de ma­tematică și a început să mintă. Cu toate astea, sosirea sa a zguduit planeta, creând mai multă curiozitate față de viitor decât ma­joritatea tehnologiilor apărute până acum.

Într-un discurs de la începutul lui noiembrie, pe care l-a ținut în fața a aproximativ 1.000 de ingineri software și cercetători AI, Altman a dezvăluit o altă mutare semnifi­ca­tivă pe care OpenAI se pregătește să o facă în jocul puterii din Big Tech, mutare care în ochii multor analiști ar confirma încă o dată îndepărtarea OpenAI de misiunea sa originală. Cele mai recente upgrade-uri ale companiei ar urma să faciliteze oricui, inclusiv persoanelor fără niciun fel de cunoștințe de codare, construirea de chatboturi persona­li­zate bazate pe tehnologia din spatele Chat­GPT.

El sugera atunci că oamenii ar putea folosi aceste GPT-uri pentru a-i ajuta în viața de zi cu zi, de la lucruri banale, cum ar fi să le explice regulile unui joc de cărți, la a-i învăța matematică sau a-și dezvolta o afacere (nu doar) online cu ajutorul lor. Odată create, aplicațiile individuale vor putea fi listate într-un magazin-proprietar OpenAI, iar dezvoltatorii lor ar urma să primească o cotă parte din veniturile generate cu ajuto­rul lor.

Începutul sfârșitului

Ceea ce Altman nu a mai spus pe scenă este că, dacă totul va merge conform planurilor, această mișcare ar putea decima start-upurile con­s­truite pe ChatGPT. Practic, un magazin GPT ar transforma OpenAI într-un hub central al inteligenței artificiale generative, devenind în același timp, la fel ca Apple Store, o plat­formă inevitabilă pentru oricine își con­stru­iește o afacere.

De altfel, imediat după discurs, variațiuni ale mesajului „OpenAI tocmai mi-a omorât start-upul“ au inun­dat X-ul cel mare, platforma cunoscută până nu de mult drept Twitter, iar The Information – un blog apreciat de tehnologie – a catalo­gat întregul discurs drept „evenimentul de extincție OpenAI“.

„Au văzut o oportunitate și au vrut să o controleze în favoarea lor. Este echivalentul cu a permite aplicațiilor să vândă mai multe iPhone-uri“, spune Sarah Guo, fondatoare a fon­dului cu capital de risc Conviction, care investește în companii AI aflate în stadii incipiente. Pentru mulți, această mișcare nu este altceva decât un rezultat inevitabil al suc­cesului viral al ChatGPT.

„În fond, OpenAI a ajuns din întâmplare o companie de teh­nologie de consum, odată ce ChatGPT a de­venit următorul iPhone și o mulțime de cli­enți au condus la crearea unei platforme“, scrie analistul american Ben Thompson pe blogul său, Stratechery.

Previzibil, folosirea de către OpenAI a unor tactici deja (re)cunoscute în speranța de a deveni platforma dominantă în lumea inteligenței artificiale a provocat tipul de res­pingere cu care s-au confruntat giganți precum Facebook și Google în ascensiunea lor. În același timp a invitat piața la o reflec­ție în ceea ce privește contradicțiile ine­rente din povestea pe care OpenAI o spune despre rădăcinile sale altruiste.

„Cu platforma lor închisă, aproape au sărit peste etapa de creștere prin care trece în mod na­tural un start-up și au trecut direct în Big Tech“, declara pentru The New York Times un fost director de la Facebook, sub rezerva anonimatului. În ciuda paralelelor cu ascensiunea Facebook și Google, viteza progre­selor AI face viitorul mult mai imprevizibil, spune Rob Leathern, fost privacy executive al Google, fondator al Trust2.ai., un start-up care dezvoltă instrumente AI pentru sigu­ranța consumatorilor.

„(În cazul AI, n.r.) com­bini paradigme cu care suntem familiarizați, cum ar fi magazinele de apli­cații și alte lucruri, cu un set de instrumente care sunt complet străine și funcționează în moduri pe care nu le-am văzut niciodată cu ade­vă­rat“, adaugă el.

Când ChatGPT a fost lansat în noiembrie 2022, a zguduit lumea tehnologiei. Companiile Big Tech au intrat în acțiune, mișcân­du-se cu o viteză pe care observatorii nu au văzut-o de ani buni. Google le-a cerut anga­ja­ților să nu mai împărtășească publicului cercetările sale privind AI, iar Microsoft a lansat un nou chatbot, Bing, care și-a exprimat imediat ostilitatea față de utilizatorii săi, ridicând semne de întrebare dacă era destul de pregătit pentru „prime-time“.

În ultima perioadă, o serie de anunțuri de la Google, Microsoft, Amazon și OpenAI au ilustrat ritmul frenetic al concurenței. Google, de exemplu, și-a integrat chatbotul Bard în Gmail, Google Docs și alte câteva dintre produsele sale; în scurt timp, utilizatorii aveau să descopere însă că noile instrumente fac greșeli elementare. Amazon a anunțat un nou mod de conversație pentru difuzoarele sale inteligente Alexa, pe care le-au echipat cu tehnologie chatbot de ultimă oră; așa cum a reieșit dintr-o demonstrație live, Alexa 2.0 nu pare să fi depășit nivelul de proiect în lucru – a înțeles greșit multe întrebări, a făcut pauze lungi, stânjenitoare, și a dat răspunsuri aiurea.

În căutarea Lui Dumnezeu

Chiar și cu astfel de (semi)eșecuri, „capacitatea de a împinge tehnologia AI către clienți prin produse deja existente este un avantaj-cheie“, spune Sarah Myers West, managing director al AI Now Institute, institut de cercetare ame­rican care studiază implicațiile sociale ale inteligenței artificiale.

ChatGPT a avut din start o popularitate uriașă, dar după doar câteva luni a început să piardă utilizatori, potrivit unui raport al companiei de mo­nitorizare a traficului online SimilarWeb. De cealaltă parte a frontului, companiile Big Tech au miliarde de utili­zatori care vin la ele în fiecare zi. „Deținerea ecosistemului e vitală“, mai spune Myers West.

Întrebată ce fac autoritățile americane pentru a proteja start-upurile AI, Lina Khan, președinta Co­mi­siei Federale pentru Co­merț a Statelor Unite, a răspuns că orga­ni­zația „analizează dinamica anticoncu­ren­țială“ și că din ceea ce se vede deja pe piață există riscul ca ma­rile companii să blocheze o parte dintre noii concurenți, pentru a-și consolida dominația.

Pe de altă parte, apelurile repetate ale lui Alt­man de reglementare a industriei și aver­tis­mentele acestuia că inteligența artificială prezintă un „risc existențial“, pe care îl pune la același nivel cu pandemiile sau cu răz­boiul nuclear, au deranjat atât start-upurile din industrie, cât și fondurile de capital de risc care au ajutat Big Tech să-și creeze stra­tegiile de „devorare“ a lumii.

„Societatea are nevoie de timp pentru a se adapta la ceva atât de mare precum inteligența arti­ficială și a-și da seama ce să facă. Deși instrumentele AI de generația actuală nu sunt chiar înfricoșătoare, cred că nu suntem atât de departe de cele care pot fi cu ade­vărat astfel. Reglementarea este critică“, spu­nea el la un moment dat.

În replică, experți din domeniu au avertizat că este contraproductiv să discuți despre viitoarele și potențialele riscuri existen­țiale ale tehnologiilor AI cât timp problemele lor actuale, cu proliferarea dezin­formării în cap de listă, fac ravagii peste tot în lume. Alții au mers chiar mai departe și au spus că, discutând public despre potenția­lul AI de a distruge civilizația, directori gene­rali precum Altman nu au făcut decât să încerce să distragă atenția de la acestea.

Dincolo de toate, misiunea de căpătâi a OpenAI e simplă. Cu „simplă“ pus între niște mari ghilimele. Compania vrea nici mai mult, nici mai puțin decât să dezvolte inteligența artificială generală (AGI) – adică o AI cu o ca­pacitate de a efectua orice activitate (cel puțin) la fel de bine ca un om. Nimeni nu a reușit să facă acest lucru până acum, dar mulți au început să creadă că, dacă vreo com­panie o va face, aceea va fi OpenAI.

Mulți oameni din comunitatea tehnologică, inclusiv din OpenAI, cu Altman în frunte, se tem că AI progresează prea repede. O cursă globală este în desfășurare, iar presiunea comercială pentru a reuși este imensă.

După lansare, ChatGPT a devenit în foarte scurt timp aplicația cu cea mai rapidă creș­tere din istorie. O creștere la fel de rapidă a avut și OpenAI, valoarea de piață a compa­niei fiind estimată recent la 80-90 de miliarde de dolari. Silicon Valley nu a mai văzut vreodată așa ceva. „Este înfricoșător când o companie de tehnologie iese și spune «îl vom construi pe Dumnezeu și ne vom asi­gura că va aduce beneficii întregii uma­ni­tăți»“, spunea după prezentarea lui Altman, pentru The Washington Post, Arnav Shah, un elev de liceu în vârstă de 17 ani aflat într-un program de mentorat în cercetare la OpenAI. „Dar sunt 100% sigur că dacă va construi cineva acest lucru – și cineva o va face –, ar trebui să fie el. Literal, nu mă pot gândi la altcineva.“

Acest articol a apărut în numărul 177 al revistei NewMoney

FOTO: Getty