Cum a ajuns soarta industriei americane de cipuri să depindă mult de traiectoria unui singur jucător

Industria americană a semiconductorilor este într-o scădere pronunțată. Statele Unite ale Americii și-au pierdut supremația în producția celor mai avansate cipuri din lume. Soarta industriei americane de cipuri a ajuns azi să depindă mult de traiectoria unui singur jucător – Intel.

În Ohio (Statele Unite ale Americii), mai multe cami­oane și buldozere răs­colesc pământul unde vor fi am­plasate viitoare noi fabrici de cipuri. Intel cons­tru­iește două unități cu aproape 20 de miliarde de dolari. În martie, în discursul despre starea națiunii, președintele Joe Biden compara acest loc în dezvol­tare cu un tărâm al visurilor pe care se va construi viitorul Americii.

Vis sau coșmar

În primăvară, mai toată lumea visa cu privire la industria americană a cipurilor. Criza cu care s-a confruntat acest sector în pandemie a arătat cât de indispensabile sunt modului de viață modern. Investitorii nu erau atât de pesimiști nici ei, deși sunt foarte precauți cu alte sectoare din IT. Mai mult, legea privind impulsionarea industriei de semiconductori promitea subvenții uriașe, inclusiv pentru proiecte precum cel din Ohio. Totul, pentru a reduce dependența de fabricile de cipuri din afara Statelor Unite.

Azi însă, visul arată mai curând ca un coșmar, co­men­tează revista britanică The Economist. La final de septembrie, producătorul de cipuri de memorie Micron a raportat vânzări trimestriale cu 20% mai mici decât cu un an în urmă. O săptămână mai târziu, pro­ducătorul de microprocesoare, procesoare grafice și plăci de bază AMD și-a revizuit în jos cu 16% estima­rea privind vânzările pe al treilea trimestru. Intel a anunțat că va disponibiliza mii de angajați, pe fondul rezultatelor slabe care se mențin și în trimestrul al treilea.

Din iulie încoace, cele mai mari 30 de companii americane din domeniu și-au revizuit prognozele de venituri pentru al treilea trimestru de la 99 la 88 de miliarde de dolari. Cumulat, anul acesta, companiile din sector listate la bursă au pierdut peste 1.500 de mi­liarde de dolari din valoarea de piață.

În urma adoptării Legii cipurilor în august, guvernul Statelor Unite injectează deja o primă tranșă de 52 de miliarde de dolari (dintr-un total de 200 de mi­liarde de dolari) în revigorarea industriei americane a semiconductorilor. Deși au fost inventați în SUA, iar proiectarea și producția lor necesită în gene­ral echipamente și software realizate în SUA, cele mai multe cipuri au ajuns să fie azi produse în Asia de Est. Pe fondul escaladării rivalității SUA-China, con­solidarea poziției americane în producția de cipuri a devenit o prioritate de securitate națională. Iar faptul că procesoarele cele mai avansate ale lumii sunt produse în Taiwan amplifică riscurile legate de această industrie, comentează revista americană Foreign Affairs.

Pe de altă parte, este cunoscută ciclicitatea spe­ci­fică a industriei – este nevoie de ani pentru a construi noi capacități de producție, răstimp în care ce­rerea s-ar putea să nu mai fie atât de ridicată. În SUA, acest ciclu este acum stimulat în mod excep­țio­nal prin subvenții guvernamentale.

Legea specială adoptată în august este menită să sti­muleze sectorul într-un moment în care Adminis­trația Biden intensifică eforturile de a împiedica exportul de cipuri și de echipamente de producție de ci­puri în China. Fapt pentru care s-a prăbușit cererea pentru produse americane în această țară, cea mai mare piață globală de semiconductori.

Poate avea (sau nu) sens pentru SUA să aducă acasă producția de cipuri și să-și faulteze rivalul geopolitic prin interzicerea unui tip de exporturi, cert este că, atunci când oferta îți crește, iar cererea tot scade, lucrurile încep să devină problematice.

Dar dacă politicile Statelor Unite nu fac decât să ac­celereze „eforturile Chinei de a câștiga bătălia în tehnologii-cheie“, după cum a formulat președintele Xi Jinping în discursul susținut pe 16 octombrie în ca­drul Congresului Partidului Comunist Chinez, și astfel să ia naștere rivali redutabili chinezi? Mai vorbim atunci de un tărâm al visurilor? Pentru americani, ar fi mai curând un scenariu de coșmar.

Dezechilibre

Până acum, scăderea ciclică a fost resimțită cel mai acut la nivelul computerelor și la cel al smartphone-urilor, care cumulat au o pondere de aproape 50% din suma de 600 de miliarde de do­lari, cât reprezintă vânzările totale anuale de cipuri.

Potrivit prognozelor Gartner, vânzările de smartphone-uri au scăzut cu 6% anul acesta, iar cele de PC-uri – cu 10%. Companii precum Intel, care la înce­pu­tul acestui an își anunțau investitorii că se aș­teaptă la o creștere constantă a cererii de PC-uri în următorii cinci ani, acum și-au revizuit proiecția.

În aceeași situație ar putea ajunge și alte segmente. Achizițiile în panică, pe fondul penuriei de anul trecut, i-au lăsat pe mulți producători cu stocuri mari. Potrivit estimărilor firmei de cercetare New Street Research, stocurile de cipuri industriale în intervalul aprilie-iunie erau cu aproape 40% mai mari decât nivelul istoric al vânzărilor de cipuri. La fel sunt și stocurile producătorilor de PC-uri și ale celor de ma­șini. La rândul lor, producătorii de cipuri Intel și Micron au pus rezultatele slabe pe seama stocurilor clienților lor.

Inevitabil, excedentul la nivel de ofertă și cererea slabă au avut impact asupra prețurilor. Costul cipurilor de memorie a scăzut cu două cincimi în ultimul an, potrivit Future Horizons, iar prețul cipurilor logice (procesează datele și nu sunt chiar un bun de larg con­sum) au scăzut cu 3%. Cumpărătorii de cipuri se vor descurca în cele din urmă cu stocurile actuale și este limpede că vor achiziționa mai puțin decât înainte.

În august, HP și Dell, producători de hardware, au anunțat că cererea dinspre clienții corporate este în regres, iar vânzările de PC-uri și de smartphone-uri au revenit la nivelul prepandemic. Este cât se poate de problematic pentru companii precum Qualcomm, ale cărei vânzări provin în procent de 50% din vânzările de cipuri pentru smartphone-uri, sau precum Intel, care vinde cam 50% din cipuri către producătorii de PC-uri.

Geopolitica cipurilor

Acestea fiind noile date ale pieței, răs­punsul producătorilor a fost să-și caute clienți noi. Cei de la Qualcomm au atacat industria auto. În septembrie, compania a anunțat comenzi de 30 de miliarde de do­lari din partea producătorilor auto. AMD, Intel și Nvidia se bat pe piața de centre de date și de cloud com­puting, unde cererea de cipuri este foarte ridicată. Intel se extinde pe zona semiconductorilor pentru echi­­pamente și dispozitive de rețea pentru viitorul hiperconectat al „internetului lucrurilor“ (IoT). A intrat și în zona afacerilor de servicii de asamblare (con­tract manufacturing), în speranța că va mușca din cota de piață a taiwanezilor de la TSMC, cel mai mare produ­cător de cipuri.

Toate aceste eforturi de business sunt cuplate la geopolitică. La fel ca omologii lor chinezi și europeni, po­liticienii americani vor să reducă dependența de pro­ducătorii străini de cipuri, în special de TSMC, care asigură 90% din producția globală de cipuri de ultimă generație.

Drept urmare, SUA, China, Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan pun la punct scheme de subvenționare a producției naționale de cipuri în va­­loare de 85 de miliarde de dolari anual în următorii trei ani, potrivit calculelor băncii de investiții Jefferies.

Apare o altă problemă însă – perspectivele vânzării cipurilor subvenționate nu sunt așa optimiste, ca urmare a deciziei Statelor Unite de a restricționa exporturile către China. Și destul de multe companii americane depind de gigantul asiatic, care în 2021 a importat semiconductori în valoare de 400 de miliarde de do­lari. Intel, de pildă, a vândut pe piața chineză produse de 21 de miliarde de dolari, aproape un sfert din vânzările totale de anul trecut, în valoare de 79 de mi­liarde de dolari. Nvidia a anunțat că restricțiile de export la pachet cu impactul războiului din Ucraina i-au șters 400 de milioane de dolari (6% din veniturile anuale) din vânzările din trimestrul al treilea.

Și producătorii de echipamente de fabricație pentru cipuri sunt îngrijorați de noile restricții care vi­zează dejucarea eforturilor pe care China le face în sec­torul supercomputerelor și în cel al inteligenței artificiale. Trei dintre cei mai mari cinci producători glo­bali de echipamente de fabricație pentru cipuri – Applied Materials, KLA și Lam Research – sunt ameri­cani. Cota de piață a celor trei pe piața chineză a crescut în ultimii ani, ajungând la o treime.

Potrivit lui Toshiya Hari, de la Goldman Sachs, re­s­tric­țiile ar putea aduce, doar anul acesta, pierderi de 6 miliarde de dolari în veniturile acestor producători, adică 9% din vânzările prognozate. De altfel, după anun­țul privind restricționarea exportului, cei de la Ap­plied Materials și-au și revizuit în jos cu 4% pro­iecția de venituri pe ultimul trimestru (la 6,4 miliarde de dolari). În consecință, și cotația acțiunilor a scăzut cu 13% (cele ale rivalilor KLA și Lam Research s-au mic­șorat cu o cincime).

Mai mult, producătorii se mai tem de un efect – răz­bu­narea Chinei, ceea ce ar restricționa și mai mult ac­cesul la piața acesteia. Beijingul a anunțat deja du­bla­rea eforturilor de a-și susține campionii naționali precum SMIC (produce cipuri logice) și YMTC (produce cipuri de memorie), dar și alți producători care ame­nință companiile americane din domeniu. Iar când asta se va întâmpla, va scădea și influența industriei americane, ceea ce va crea un teren instabil pentru viitorul tehnologic al SUA, conchid pesimist brita­nicii de la The Economist.

Greșeala

Restabilirea rolului Statelor Unite în pro­ducția glo­bală de cipuri va costa mult, după cum se poate ușor de­duce din Legea cipurilor (au fost alocate 200 de mi­liarde de dolari în următorii cinci ani). TSMC, Samsung și Intel – cele mai mari trei companii glo­bale care produc cipuri – vor primi bani pentru con­struirea de noi facilități de producție în SUA.

Numai că doar injecția de capital nu este suficientă pentru a rezolva problema de fond. În paralel, este ne­voie de o schimbare culturală în Silicon Valley și la Washington pentru a prioritiza provocările de care se lovesc companiile aflate pe tot lanțul de producție de cipuri avansate, comentează Foreign Affairs.

Silicon Valley s-a îndepărtat mult de momentul său zero – producția de semiconductori cu care totul a în­ceput (după cum spune și numele). Companiile de aici au ales încet-încet să se concentreze pe producția de software și pe internet. La fel, autoritățile de la Wa­shington au devenit mai atente la marile companii din tehnologia informației, dar neglijând producă­torii de hardware, de care depinde în definitiv tot ce în­seamnă domeniul IT.

Iar dacă guvernul Statelor Unite chiar vrea să revi­talizeze această industrie critică, va reuși doar dacă va în­văța lecțiile oferite undeva în perioada de înce­put a Silicon Valley. Pentru că nu este pentru prima dată când companiile americane de cipuri se lovesc de o con­curență străină puternică și se tem că vor ră­mâne în urmă.

Lecțiia Intel

În anii ’80, Intel era pe punctul de a da faliment. A fost salvat de CEO-ul Andrew Grove, mânat de o revelație – tehnologia avansată depinde nu doar de creativitate și de inovație, ci și de o pro­duc­ție de precizie și ultraeficientă. Pentru a ajuta real­mente industria americană de cipuri, factorii de de­cizie de la Washington trebuie să înceapă cu rede­finirea cuvântului „tehnologie“, astfel încât în defini­ție să intre și producția avansată, este sfatul celor de la Foreign Affairs.

Declinul actual al Statelor Unite în materie de pro­duc­ție de procesoare are mai multe cauze. În primul rând, a crescut costul de producție de cipuri în SUA comparativ cu alte țări. Și asta, din cauza mai multor factori – reglementările excesive pe partea de pro­tec­ție a mediului (vezi substanțele toxice implicate în procesul de producție); costurile cu forța de muncă sunt mai mari decât în Asia, deși munca manuală are o pondere mai mică în structura de costuri pentru fa­­bricarea semiconductorilor față de pro­ducția din alte sectoare.

Cel mai important însă, alte guverne au oferit sti­mulente fiscale pe care SUA, până recent, nu le-au oferit. Între timp, industria s-a consolidat. Dacă, în urmă cu două decenii, cipuri avansate produceau cam 20 de companii, astăzi sunt doar 3 mari produ­că­tori – TSMC (Taiwan), Samsung (Coreea de Sud) și Intel (SUA). Prin urmare, soarta industriei americane de cipuri a ajuns azi să depindă mult de traiectoria unui singur jucător – Intel.

Andrew Grove, născut la Budapesta și refugiat în SUA, a condus Intel câteva decenii și a făcut din pro­ducție ADN-ul noului Intel (inițial, core businessul companiei era vânzarea de cipuri de memorie). În 1979, Grove a reușit să scoată compania din faliment, punct în care a ajuns pe fondul competiției acerbe a japonezilor (la mijlocul anilor ’70, companii japoneze au început să fabrice cipuri mai ieftine și cu mai pu­ține defecte decât cele ale omologilor americani).

După zece ani de la schimbarea adusă de Grove – producție de microprocesoare avansate –, proce­soarele Intel echipau deja peste jumătate din compu­terele lumii. Până azi, gigantul american a marcat un profit de peste 250 de miliarde de dolari.

Și atunci, primii pași au fost grei. Ieșirea din piața cipurilor de memorie li s-a părut imposibilă unora – ca și cum Ford de mâine nu ar mai produce mașini. Grove nu s-a lăsat și a avut curajul de a scoate Intel din businessul cu cipuri de memorie, i-a concediat pe un sfert dintre angajați și a închis mai multe fabrici. În paralel cu această restructurare, Grove a mai adoptat o strategie – îmbunătățirea la sânge a calității producției. Pentru curioși, și-a descris în detaliu filosofia de business în bestsellerul „Only the Paranoid Survive: Fear of competition, fear of bankruptcy, fear of being wrong and fear of losing can all be powerful motivators“. Și, de teamă să nu aibă în­târ­zieri în livrare sau clienți nemulțumiți, Grove a ră­­mas implicat în procesul de producție și în contact permanent cu angajații.

În noul Intel, ziua de muncă începea la 8.00. Cultura mai libertină din Silicon Valley era înlocuită de dis­ciplină. Grove a lansat și o nouă politică – „copiați exact“ –, prin care compania seta cel mai bun proces de producție și apoi își instruia inginerii să-l repro­ducă identic în toate fabricile. Mulți au cârcotit pe mo­tiv că li se spune să execute, în loc să inoveze. Dar, pe măsură ce fiecare fabrică a început să func­ționeze mai puțin ca un laborator de cercetare și mai mult ca o mașinărie perfect pusă la punct, productivitatea a crescut și costurile au scăzut.

Nu doar managementul cu mână de fier impus de Grove a fost salvator pentru Intel în anii ’80. Intel a reușit optimizarea procesului de producție dublând producția de vârf cu proiectarea de top a cipurilor. Intel a botezat combinația metoda „tick-tock“ – fie­care „tick“ (o îmbunătățire în procesul de producție) avea un corespondent „tock“, proiectarea unui cip tot mai eficient. Strânsa corelare dintre producție, soft­ware și proiectare a ținut Intel în topul afacerilor cu procesoare pentru computere timp de mai bine de trei decenii.

Noul declin

După ce Grove s-a retras în 2005, Intel a început deriva. Cultura disciplinei a început să pălească, după cum au spus chiar foștii angajați. Cu fiecare an care trecea, fizicienii și chimiștii companiei pierdeau teren în fața finanțiștilor. O compa­nie devenită simbolul tehnologiei americane de vârf intra în deceniul declinului ei. Odată cu plecarea lui Grove, compania nu a mai făcut pariuri mari, curajoase. Capacitățile de producție, la un moment dat cele mai avansate din lume, au rămas în urma celor ale taiwanezilor de la TSMC și ale sud-coreenilor de la Samsung, care azi produc cipuri cu precizie mult mai mare decât o poate face Intel.

Mai mult, Intel a ratat câteva schimbări-cheie ale industriei de profil – nu a anticipat omniprezența smart­phone-urilor și nici ascensiunea inteligenței artificiale. „A avut tehnologia, a avut resursa umană, doar că nu a profitat de ele“, a spus un fost director financiar al companiei Intel, citat de Foreign Affairs.

De altfel, încă din 2010, Grove trăgea public un sem­nal de alarmă cu privire la erodarea capacității Statelor Unite de a produce cipuri avansate și că fi­xația dezvoltată de Silicon Valley pentru software în de­trimentul hardware-ului este plină de riscuri pe viitor. Cel mai bun exemplu – SUA au pierdut acum trei decenii bătălia în producția de baterii, iar azi sunt mult în urma rivalilor din Coreea de Sud sau din China în producția de baterii pentru vehicule electrice. Și e puțin probabil că vor recupera vreodată te­renul pierdut.

Avertismentele au fost ignorate, Grove fiind consi­derat de mulți reprezentantul unei epoci apuse (a reconstruit Intel înainte să existe internetul). Fondată în 2006, compania Facebook devenea rapid de câ­teva ori mai valoroasă decât Intel, deși nu producea nimic și vindea doar publicitate. Producția de cipuri devenea, iată, mai puțin profitabilă decât a vinde apli­cații și publicitate, deși internetul se bazează pe cipuri.

Revenind în prezent, rivalitatea escaladată cu China și criza de pe piața cipurilor din pandemie i-au trezit pe politicienii americani, deciși acum să pompeze sume substanțiale pentru a susține producția internă de cipuri. E un prim pas, dar liderii politici trebuie să îmbunătățească tot ecosistemul de business pentru acest gen de producție – autorizații de con­strucție, reglementări de mediu, fiscalitate, toate sunt elemente cruciale în viabilitatea unei investiții în producție. De una singură, inovația nu este sufici­entă pentru a revitaliza industria în SUA, dacă pro­duc­ția de cipuri nu devine economic viabilă, conchid cei de la Foreign Affairs.

Bătălia

Analiștii americani consideră că Intel trebuie să reușească pentru a salva toată industria americană de semiconductori.

• AMBIȚIA. Pat Gelsinger a devenit în februarie chief executive officer (CEO) al companiei Intel. „Au fost făcute greșeli, dar acum vom redeveni jucă­tori în producția de cipuri pe termen lung“, a admis acesta, prezentând și planul ambițios de a ajunge din urmă și depăși TSMC și Samsung. Se bazează pe inves­tițiile de peste 44 de miliarde de dolari în noile fabrici pe care Intel le con­struiește în SUA, Europa (Irlanda) și Israel.
• PARIU PE CERCETARE. Suma totală direc­ționată către cerce­tare și dezvoltare (R&D) face din Intel cel mai mare investitor din lume în cercetare. O compa­rație chiar în sector este elocventă – Nvidia investește 20% din venituri, AMD, undeva la 19%, Texas Instruments, cam 13%, iar Micron, 10,9% din venituri. Intel alocă de 2,6 ori mai mult decât Nvidia.

Acest articol a apărut în numărul 151 al revistei NewMoney.