Cum a ajuns Petrom să raporteze pierderi în al doilea semestru. Se va schimba situația în viitor?

Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a mers pe pier­dere în al doilea trimestru al anului, o situație rară pentru companie, dar ex­pli­cabilă: a plătit taxa de solidaritate. Se va schimba situația în viitor?

Petrom, companie controlată de grupul aus­triac OMV, dar cu statul român al doilea acționar, a raportat pentru al doilea tri­mestru al acestui an o pierdere netă de 537 de milioane de lei, potrivit datelor pu­blicate recent de companie. O situație destul de rar întâlnită – Petrom a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în timpul pandemiei, când a fost lockdown, iar pre­țu­rile petrolului și ale carburanților au scă­zut foarte mult.

Pierderea de 537 de milioane de lei afe­rentă celui de-al doilea trimestru vine în con­textul în care în această perioadă a fost plătită taxa de solidaritate aferentă anului 2022, de 1,98 miliarde de lei. Amintim că, după un „meci“ dur cu autoritățile, care ar fi dorit să extragă din profitul-record al anului trecut – mai mult de două miliarde de euro net – peste un miliard de euro, ca taxă de solidaritate, forma taxei a fost „în­dulcită“ în final prin lege, dar compania tot a plătit undeva la 400 de milioane de euro.

Probabil și pentru că investitorii se aș­teptau, pierderea trimestrială înregistrată de Petrom nu a stârnit mari emoții. Cu doar 0,45% au scăzut la bursă acțiunile companiei în ziua anunțării rezultatelor financiare. „Compania a anunţat că va include contribuţia pe solidaritate în bilanţul pe acest trimestru şi deci investitorii se aşteptau“, a spus un broker.

Așadar, cu pierderea din trimestrul al doi­lea, profitul net al companiei pentru pri­mele șase luni ale anului a fost de doar 944 de milioane de lei, cu 80% sub cel înregistrat în primele șase luni din 2022 – 4,6 miliarde de lei.

„În primele șase luni ale anului, prețurile la energie pe piețele globale au scăzut sem­nificativ față de recordurile înregistrate în 2022 și se apropie de nivelurile în­re­gistrate înainte de criza energetică. În acest context, profitul nostru net a scăzut la 0,9 miliarde de lei. Investițiile noastre au crescut cu 70%, la 2,4 miliarde de lei, și contribuția noastră la bugetul de stat a fost de 8,8 miliarde de lei, un nivel similar cu cel din prima jumătate a anului trecut“, a explicat situația Christina Verchere, chief executive officer (CEO) al companiei.

„În același timp, am făcut pași impor­tanți pentru a aduce la viață Strategia noastră 2030. Neptun Deep a intrat într-o nouă fază, în urma deciziei finale de inves­tiție din iunie 2023, iar portofoliul nostru de proiecte de energie verde a crescut la mai mult de 1 GW de fotovoltaice. Am anun­țat intenția de a distribui dividende speciale pentru anul 2022, supusă aprobării Consiliului de Supraveghere și Adunării Generale a Acționarilor; astfel, dividendele plătite în 2023 vor atinge un nou nivel-record. Continuăm să ne concentrăm pe fur­ni­zarea de energie mai curată și mai sustenabilă pentru clienții noștri, contribuind în același timp la creșterea econo­mică a țării“, a mai spus Verchere.

Dincolo de taxă

Pe ansamblul pri­me­lor șase luni ale anului, vânzările compa­niei au scăzut cu 30%, la doar 17,8 miliarde de lei, iar rezultatul din exploatare a scăzut și el cu 37%, la doar 3,7 miliarde de lei. Asta, în condițiile în care activitatea companiei s-a restrâns în al doilea trimestru, cel în care a avut pierdere. Practic, în al doi­­lea trimestru al anului, centrala elec­trică pe gaze de la Brazi nu a funcționat deloc, pentru că a intrat într-o revizie care s-a tot prelungit, dat fiind că a fost nece­sară înlocuirea unei componente a unei tur­bine, eveniment care nu fusese anticipat. De asemenea, rafinăria Petrobrazi, sin­­gura pe care compania o operează în România, a fost și ea în revizie planificată, care, la fel, a fost prelungită față de cele șase săptămâni programate. Astfel că, în al doilea trimestru al anului, rata sa de utilizare a fost de doar 31%, față de 86% în trimestrul doi al anului precedent.

Iar la asta se adaugă volumele mai mici vândute pe toate palierele: la produse rafinate (benzină și motorină), minus 10%, la gaze naturale, minus 14%, ultima apărând pe fondul scăderii consumului național.

Însă, dintr-un punct de vedere, o parte din rău este spre bine pentru companie. Petrom va plăti în 2024, pentru acest an, o contribuție de solidaritate mai mică decât cea plătită în 2023, pentru anul trecut. Asta, pentru că această contribuție de solidaritate este calculată în funcție de cantitatea de țiței rafinată și este de 350 de lei pentru fiecare tonă rafinată.

Or, pe întreg anul în curs, compania și-a modificat estimarea vi­zând rata de utilizare a rafinăriei, coborând-o la 80%, „având în vedere revizia generală prelungită a rafinăriei în trimestrul al doilea și repornirea mai înceată a acesteia“, despre care ați citit mai sus. Es­ti­marea anterioară era de peste 85%, după ce, în 2022, rata de utilizare a Petrobrazi a fost de 95%. Așadar, compania va rafina mai puțin, deci va plăti o taxă mai mică, în condițiile în care 2023 este ultimul an pentru care Petrom va plăti taxa de solidaritate – banii vor fi virați în 2024. Dar veniturile companiei din rafinarea țițeiului vor fi, pentru tot anul în curs, mai scăzute decât cele din 2022, marja de rafinare fiind esti­mată a se re­duce cu 40%, de la 16,6 dolari/baril anul trecut la 10 dolari/baril în 2023.

Revenire la „normal”

Pe fondul unei scăderi a prețurilor la produsele energeti­ce, profiturile întregului sector au scăzut după un an, 2022, în care au urcat până la cer, pe fondul prețurilor mari la orice – gaze naturale, carburanți, energie electrică.

Să vorbim doar despre gigantul american ExxonMobil, al cărui profit a scăzut cu 56% în trimestrul al doilea, companie care s-a alăturat rivalilor afectați de scăderea bruscă a prețurilor energiei și de marjele mai scăzute ale combustibililor. De altfel, Reuters arăta că, în ansamblu, profiturile companiilor petroliere au scăzut cu aproxi­mativ jumătate față de 2022 – după cum se vede la Petrom, reducerea a fost și mai ac­centuată, 80%.

Totuși, este posibil ca a doua parte a anului să nu mai semene deloc cu prima. Cotația petrolului a marcat, la final de iulie, cinci săptămâni consecutive de creștere – un baril de țiței Brent era cu 10 dolari mai scump la finalul lunii iulie decât la începutul lunii.

Prețul energiei electrice este și el în creș­tere, iar finalul verii va duce la scăde­rea producției din fotovoltaice, care ducea prețurile în jos – deja, pe piața spot de la București, energia s-a scumpit în iulie cu peste 13% față de iunie, iulie fiind prima lună din acest an în care prețurile cresc.

Și, cel mai probabil, la fel se va întâmpla și cu gazele, pe măsură ce se apropie iarna, chiar dacă stocurile sunt la un nivel confortabil în toată Europa. „Când zicem că în următoarele luni așteptăm totuși o creș­tere a cererii, poate va fi și o creștere a pre­țului la gaze. Sigur, depinde de cât de rece va fi la iarnă. Dacă ne uităm la tran­zac­țiile de pe piață astăzi, pentru că sunt deja tranzacții care se fac în pregătirea iernii și a anului următor, prețul este undeva între 49 și 52 (de euro, n.r.) pe mega­watt-oră, deci destul de ridicat. Este o ten­dință pe care o consemnăm pe piață din tranzac­țiile care au loc, cum spuneam, în pre­gă­tirea iernii și a următorului an calendaristic 2024“, a spus chiar directorul diviziei de Gaze și Energie a Petrom, Franck Neel.

Acest articol a apărut în numărul 169 al revistei NewMoney