Cum a ajuns la venituri totale de un milion de euro un freelancer care a trecut la antreprenoriat

Se știe, de la freelancing la antreprenoriat mai este doar un pas. Pas care unui tânăr programator român i-a adus afaceri de aproape un milion de euro în 2019.

Jo Dorrington este unul dintre cei peste 50.000 de profesori suplinitori care folosesc în mod constant ClassCover, o plat­formă software de tip Uber și Airbnb, din domeniul educației, creată de o companie 100% românească și integrată în prezent în toate școlile din Australia, Noua Zee­lan­dă și Singapore.

„Aplicația interme­diază întregul proces de booking între școli și profesori, de la nivelul de filtrare, printr-un proces automatizat, a unui profesor ce îndeplinește toate criteriile necesare pentru a preda la o anumită clasă până la partea de remunerare și feedback ale acestuia“, lămurește Marius Anghel (33 de ani), fondatorul dezvoltatorului de software B/Programmer, cu afaceri de ju­mă­­tate de milion de euro în 2018.

La ora actuală, ClassCover este un pilon important al comunicării și interac­țiunii între școli și profesori. „Aplicația a adus o valoare foarte mare sistemului educațional din Australia în ultimii ani, în contextul în care guvernul australian a de­cis integrarea acesteia în toate școlile din continent, începând cu prima parte a lui 2018“, spune antreprenorul.

De la programator la freelancer, o trecere firească

Marius Anghel a ab­solvit Cibernetica la ASE și un master de baze de date. La o scurtă privire, parcursul său profesional este unul clasic. Cum cei mai mulți developeri cu viziune ajung să dezvolte propriile companii de software, odată ce renunță la joburi cu pro­gram fix în corporații și decid să ia calea freelancingului, a urmat și el același algoritm. Însă, din postura de freelancer, Anghel a realizat că nu poate face față de unul singur tuturor proiectelor pentru care a fost contractat și a pus în 2017 te­me­liile companiei B/Programmer, care astăzi numără 17 angajați.

Primii clienți i-au venit din vorbă-n vorbă. Și odată cu ei, și primele venituri, încă de la lansarea firmei. „Este un domeniu în care rezultatele se văd destul de re­pede“, explică antreprenorul. În momentul de față, în portofoliul B/Programmer se regăsesc șapte clienți constanți, compania estimând pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 750.000 de euro. Asta, în condițiile în care, explică Marius An­ghel, piața de software este suficient de volatilă în România.

„Dacă am privi strict economic, să zicem că avem separarea între piața muncii și piața de servicii de software. Piața muncii mi se pare că are momentan un deficit foarte mare de forță de muncă, ceea ce a dus în ultimii trei-pa­tru la o creștere foarte mare a costului pen­­tru resurse. Aproape că s-a dublat. Însă piața de servicii pare oricum să fie destul de stabilă, numai că clienții, cel puțin cei din România, nu înțeleg de ce costurile au crescut“, detaliază acesta.

Pentru o scădere a costurilor, reco­mandă el, este nevoie de cât mai multă educație, pentru că, dacă ar crește numărul de resurse, automat ar scădea costul pentru acestea. În opinia sa, oamenii au rămas cu ideea că programatorii la noi sunt plătiți mai prost. „Dar nu sunt. Adică, oamenii buni, dacă nu vrei o persoană entry-level, ci ai nevoie de cineva pe care chiar să te bazezi și să facă lucrurile cap-coadă, ajung să coste 5.000-5.500 de euro pe lună. Costurile acestea sunt similare cu cele din Franța sau Anglia“, mai spune Anghel.

Colaborare pentru toți

Ca planuri pe termen scurt, Anghel lucrează la un pro­totip din segmentul work collaboration (colaborare în derularea de activități), precum Asana sau Slack. Mai precis, și-a propus să scoată pe piață în 2020 o plat­formă de management de proiect și colaborare pe taskuri, cu aplicabilitate indi­ferent de domeniul de activitate al poten­țialilor clienți. Practic, companiile o vor folosi pentru a închiria în mod automatizat resursă umană.

„Noi vom integra par­tea financiară și bugetele alocate, precum și mecanisme de machine learning și inte­li­gență artificială care să aibă aplicabilitate pe implicarea resurselor și sharing ale acestora între proiecte sau chiar între clienții care vor o colaborare imediată pe platforma noastră“, explică Marius Anghel.

Restul detaliilor, inclusiv numele viitoarei aplicații, preferă să le păstreze confi­dențiale, pentru că în momentul de față se află și în căutarea unor investitori, însă nu neapărat din țară. „Ne-am uitat și la par­tea asta de acceleratoare, dar nu ne-a surâs încă nimic. Aici, fondurile iau foarte mult de obicei din firmă. 49% este enorm, când găsești oameni în Silicon Valley care investesc unu-două milioane de euro dacă într-adevăr ideea este bună și la final iau doar 10% din companie“, mai spu­ne el.

O altă aplicație la care lucrează este din segmentul de sharing economy. Prin intermediul acesteia, viitorii clienți vor avea posibilitatea de a-și crea un business de tip sharing, cum sunt de pildă cele de car sharing, precum Uber sau Yango, prin ale­gerea unui concept și a unui template pre­stabilit și pus la dispoziție de către apli­cație. „Cu un click, oricine își poate face propriul Uber“, zâmbește Anghel. Și tot din 2020.

De nevoie

Numărul programatorilor care beneficiază de scutirea de impozit pe venitul salarial a crescut, în 2019, cu un sfert, arată cel mai recent raport al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI).

  • Tendință. La ora actuală, IT-ul contribuie cu 6% în PIB-ul României, dar are potențial să ajungă la 10% în următorii cinci ani.
  • Cerere. Anual, României îi lipsesc peste 15.400 de profesioniști IT, în timp ce cele 5 universități politehnice de top, 59 de uni­versități de stat și 174 de universități private oferă doar 9.500 de absolvenți pe an.

Acest articol a apărut în numărul 81 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly