Cum a ajuns industria de petrol și gaze din România să plătească cele mai mari taxe din Europa

Industria de petrol și gaze din România plătește cele mai mari taxe din Europa și nu este sigură dacă statul se va mulțumi cu actualele încasări sau va dori și mai mult.

Un studiu făcut de casa de avocatură Biriș Goran la solicitarea Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG) vine să arate din nou gradul ridicat de taxare a sectorului de pro­ducție de petrol și gaze din România. Asta, în contextul în care Guvernul mi­zează pe companii pentru a duce la capăt proiec­tele prin care România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Euro­peană la orizontul anului 2027.

Astfel, rata efectivă de taxare a sectorului, care cuprinde tot ansamblul de taxe di­recte, a ajuns la 52%, după introducerea ul­­ti­melor taxe (sau 42%, fără ultima taxă de solidaritate), ceea ce plasează de departe România pe primul loc la acest capi­tol între țările europene cu pro­ducție relevantă.

Lucrurile au tot evoluat, dar calculele industriei arată cât de disproporționat. România este printre puținii producători de petrol și gaze din Europa, resurse care sunt conce­sionate companiilor și pe care le taxează, pe lângă fiscalitatea generală aplicată oricărei companii, cu taxe și impozite specifice. Care au ajuns însă tot mai multe – în ultimii zece ani, au fost emise nu mai puțin de 44 de acte nor­mative cu impact asupra taxării sectorului.

De-a lungul anilor s-a spus că rede­ven­țele stabilite în contractele vechi de conce­siune (între 3 și 13% din valoarea produc­ției) sunt prea mici. Însă acum, pe lângă re­devențe, se plătesc alte cinci taxe: impo­zitul pe veniturile din liberalizarea pieței de gaze, impozit special pe gazul extras din Marea Neagră sau din zăcămintele la mare adâncime, taxa de exploatare a pe­tro­lului, taxa de solidaritate și impozitul pe cifra de afaceri.

Anul 2022 a fost, într-adevăr, un an de ex­cepție pentru toată industria la nivel global – președintele Statelor Unite, Joe Biden, s-a exprimat chiar plastic pe această temă, spu­nând că „Exxon a făcut mai mulți bani decât Dumnezeu“. Prețurile au ajuns la niveluri istorice, mai ales la gaze naturale, consumatorii au avut de su­ferit, guvernele au plătit scheme de sprijin, iar companiile au avut pro­fituri istorice. La noi, de exemplu, OMV Petrom, singurul pro­ducător de petrol și al doilea de gaze, a raportat un profit net de 10 miliarde de lei, cel mai mare din istorie.

Dar și statul și-a luat partea. Cităm din stu­diu: „În timp ce veniturile din producția de țiței și gaze naturale au crescut cu 203% la nivelul principalilor doi producători ana­li­zați, respectiv OMV Petrom și Romgaz (în contextul unei scăderi a producției de țiței cu 18,1% și a producției de gaze cu 3,9% la nivelul acestor doi producători), impozitarea specifică a crescut disproporționat, cu 885%. Impozitarea suplimentară a crescut de 11 ori în 2022 față de anul 2020, în timp ce redeven­țele au crescut de 5,2 ori în 2022 comparativ cu anul 2020“.

Veniturile au crescut de trei ori, taxele au crescut de zece ori

Așadar, veniturile au crescut de trei ori, dar taxele, de aproape zece ori. Și nici mă­car asta nu e marea problemă a industriei – sunt destule voci care spun că fir­mele au rămas oricum cu mulți bani –, cât mai ales că taxele instituite temporar, pentru a impozita un pro­fit excepțional al unui context excepțio­nal, tind de fapt să fie per­manente.

Impozitul pe veniturile suplimentare ob­ținute din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale a fost instituit în 2023 și ar fi trebuit să fie, conform legii, temporar, pentru a taxa profiturile care au survenit atunci, în urma liberali­zării. Dar, după mai multe modificări legislative, se aplică încă și, cel mai probabil, se va aplica și în viitor. La fel, anul trecut a fost introdus un nou impozit, de 0,5% pe cifra de afaceri, pen­tru companiile care ope­rează în sectorul petrolului și gazelor, aplicabil în 2024 și 2025. Or, în Legea bu­ge­tului pe acest an, Guvernul a es­ti­mat încasări din această taxă și în 2026.

În total, în 2022, doar din taxele specifice sectorului, statul a încasat 14,4 miliarde de lei, fără a calcula și dividendele – statul este acționar cu 20% la OMV Petrom și cu 70% la Romgaz. Și fără a calcula înca­să­rile din impozitul pe profit, care repre­zintă, doar de la aceste două companii, 10% din toate încasă­rile din impozitul pe profit ale Guvernului de la toată economia românească.

„Veniturile OMV Petrom sunt o bază so­lidă pentru contribuția la economia Româ­niei și la sectorul energetic românesc. Pro­fitul net a fost de 10 miliarde de lei, în timp ce contribuția la bugetul de stat, prin taxe și dividende, a atins un nivel-record de 20 miliarde de lei. Creșterea taxelor a fost de­ter­minată, în principal, de impozitele și contribuțiile specifice industriei, totali­zând peste 7 miliarde de lei“, spunea Chris­tina Verchere, chief executive officer (CEO) al companiei OMV Petrom, după raportarea rezultatelor pentru excepționalul an 2022.

Urmează Marea Neagră

În teorie, după investițiile masive de patru miliarde de euro care vor fi fost făcute până atunci de OMV Petrom și de Romgaz, în 2027 vor intra în rețea gazele din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, cu rezerve estimate de 100 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul consumului actual al României vreme de un deceniu. Impactul estimat al acestui proiect, care va face din România cel mai mare producător de gaze din Uniunea Euro­peană, este, în termeni de încasări la buget, de 20 de miliarde de euro, în total, pe baza estimărilor din vara trecută, când s-a luat de­cizia finală de investiții.

Este cel mai mare proiect energetic al Ro­mâniei aflat acum în derulare și, chiar dacă faimoasa Lege offshore a fost mo­di­ficată cu prevederi în general favorabile, pentru ca proiectul să fie derulat, mai sunt și pro­bleme, și incertitudini. Chiar dacă a de­marat proiectul, OMV Petrom a început și un arbitraj internațional împotriva Ro­mâ­niei, tocmai pentru că, în aprecierea companiei, statul român nu a oferit suficiente garanții că nu va schimba regulile. Stabilitatea și predictibilitatea au fost și rămân prin­cipalele solicitări ale industriei.

Lista de taxe

Ce taxe plătesc către bugetul de stat companiile de petrol și gaze.

• •Redevențe.
• Impozitul pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea pre­țurilor din sectorul gazelor naturale.
• Impozitul pe veniturile suplimentare din vânzarea gazelor naturale din producția internă proprie, extrase din perimetre petrolifere offshore și/sau perimetre onshore de mare adâncime.
• Impozitul pe veniturile din activi­tățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
• Contribuția de solidaritate.
• Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară acti­vități în sectoarele petrol și gaze naturale (impozit specific pe cifra de afa­ceri).

Acest articol a apărut în numărul 180 al revistei NewMoney

FOTO: Getty