Creștere economică de doar 0,7% în prima jumătate din 2024. Care sunt domeniile cu probleme?
România a înregistrat o creştere economică de doar 0,7% în primul semestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2023, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Mai exact, în semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2023 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, arată datele INS.
În semestrul I 2024, PIB-ul a crescut, comparativ cu semestrul I 2023 cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, mai arată datele INS.
Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 430,772 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,1% faţă de trimestrul I 2024 şi 0,8% faţă de trimestrul II 2023. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2024 a fost de 853,781 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,5% faţă de semestrul I 2023.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul II 2024 a fost de 408,039 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de trimestrul II 2023, iar pentru semestrul I 2024, de 756,910 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2023.
Contribuții pozitive
La creşterea PIB, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice:
– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;
– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;
– Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%;
– Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;
– Informațiile și comunicațiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;
– Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%;
– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%, potrivit datelor citate de b1.ro.
Care sunt domeniile cu probleme?
O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:
– Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,6%;
– Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%;
– Activitățile profesionale, științifice și tehnice;activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%;
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
– Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;
– Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB;
– Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creşterea PIB;
– Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu +1,4% la creşterea PIB;
Exportul net a avut o contribuţie negativă la creșterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).
Estimări pozitive şi vulnerabilităţi
Banca Mondială şi-a menţinut estimările privind avansul economiei româneşti în 2024 şi 2025 în cel mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” publicat în luna iunie.
Astfel, economia românească va înregistra un avans de 3,3% în acest an, şi de 3,8% în 2025, similar cu nivelul previzionat în ianuarie.
În luna mai, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat că nu şi-a modificat estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024 şi avertiza că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 3,2% în acest an, similar estimărilor din luna septembrie 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,4% anul viitor.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat în aprilie.
Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%, aminteşte Agerpres.
