Coșmar american: „The Watcher“ aduce pe ecran povestea reală a unei familii care s-a confruntat cu amenințările unui necunoscut

„The Watcher“ aduce pe ecran povestea reală a unei familii care s-a confruntat cu amenințările unui necunoscut. Pune astfel sub reflector viața din suburbiile americane, cu toate frustrările și îndoie­lile, însumând prețul pe care îl plătesc adesea oamenii din clasa de mijloc.

În 2018 a fost publicată în New York Ma­gazine povestea unei case din Westfield, New Jersey (657 Boulevard), care a făcut multă vâlvă la acea vreme, devenind unul dintre cele mai comentate subiecte din presa americană. Intitulat „The Haunting of a Dream House“, articolul vorbea despre o familie care, imediat după ce s-a mutat în noua casă, a început să pri­mească scrisori amenințătoare de la o persoană misterioasă ce își spunea The Watcher.

Producătorul Ryan Murphy și scena­ristul Ian Brennan (unii dintre cei mai pro­li­fici oameni de televiziune americani, crea­tori ai antologiilor „American Horror Story“, „American Crime Story“ și ai filmului „Dahmer – Monstru: Povestea lui Jeffrey Dahmer“) au ambalat acest caz într-o miniserie lansată la jumătatea lunii octombrie pe Netflix.

Cu 125 de milioane de ore vizionate în primele patru zile de la lansare, „The Watcher“ este adaptarea interesantă a unui caz de hărțuire nerezolvat nici în ziua de azi, în care veți găsi nu doar o poveste cu accente de thriller și horror, ci și multe perspective legate de dorin­țele și condițiile de viață ale omului contemporan.

„Fragilitate periculoasă“

„Puteți pe­trece ore întregi analizând teoriile online despre cine a trimis scrisorile sau pur și simplu puteți petrece șapte ore cu… versiunea extrem de ficțională a aces­tei povești nebune“, scrie RogerEbert.com despre „The Watcher“, care are atâtea posibile piste și răsuciri de situație, încât, nu de puține ori, ai senzația că nu duce nicăieri.

Dar Murphy și Brennan știu cum se con­struiește un thriller psihologic, știu pe ce detalii să pună accentul așa încât să te țină în priză până la sfârșit. Cu o in­trigă vioaie, cu elemente ce trimit la pu­terile supranaturale și la conspirațiile

QAnon, cu o distribuție magnetică și o narațiune labirintică, „The Watcher“ este fix ce trebuie să fie un thriller psihologic bun.

Filmul începe cu mutarea familiei Brannock dintr-un apartament din New York într-o casă din Westfield, de care se în­dră­gostește imediat ce îi trece pragul. Deși frumoasă, casa nu e atât de specta­cu­loasă, încât să explice starea de euforie a familiei, însă, prin asta, Murphy și Brennan subliniază obsesia omului modern față de tot ce e grandios și scump.

Soții Nora (Naomi Watts) și Dean (Bobby Cannavale) și cei doi copii ai lor (Isabel Gravitt și Luke David Blum) renunță la viața aglomerată a metropolei pentru una mai tihnită în suburbii. Este visul oricărui american ajuns într-un punct al existenței în care crede că merită să facă acest pas, chiar dacă în mod real nu și-l permite (Dean e nevoit să recurgă la tot felul de tertipuri financiare pentru a putea cumpăra casa).

Dar viața în suburbii devine rapid un coșmar, după ce familia începe să pri­mească scrisori bizare de la un necunoscut ce laudă stilul arhitectural al casei 657 Boulevard, dar care îi amenință pe cei patru Brannock.

Scrisorile devin rapid motivul neliniștii, al subminării armoniei și încrederii unei familii frumoase. Ele provoacă discuții de­spre statut și vulnerabilitate, despre rolul bărbatului în societate și familie, despre „fragilitatea periculoasă a stabilității financiare“ a proprietarului modern, despre ambiție și lăcomie.

Măsuri de precauție

Miniseria aduce de la bun început în discuție diferențele dintre viața în metropolă și cea în suburbii și evident balanța prin care măsoară oamenii avantajele și dezavantajele celor două tipuri de trai atunci când vine vorba să aleagă. Viața în New York însemna tra­fic infernal, oboseală, nervi întinși la ma­ximum, dar și ieșiri în oraș, prieteni, di­na­mism. Traiul în suburbii vine la pachet cu mai multă liniște, aer curat, relaxare, dar și izolare, singurătate și plictis.

Pentru cei doi soți, 657 Boulevard pare locul perfect în care să-și ducă zilele gă­tind, ascultând muzică, bucurându-se de grădină, dar pentru copii e un adevărat chin să stea departe de prieteni și colegi. Dorințele sunt împărțite, iar capul familiei face tot posibilul să împace și capra, și varza.

Dean se luptă să avanseze la locul de muncă pentru a-și întreține familia, devenind în același timp protectorul ei după ce lucrurile încep s-o ia razna. El ia mă­suri de precauție, instalând alarme și camere de filmat în casă, el restabilește liniștea și îi încurajează pe ceilalți, el face planuri.

Bobby Cannavale joacă foarte bine rolul bărbatului stresat și consumat de gânduri, de griji și de dorința de a-și proteja cu orice preț familia. El atinge nuanțe de interpretare foarte subtile prin felul în care se mișcă și vorbește, uneori cu o voce răgușită exprimând extenuarea, prin felul în care se enervează sau se lasă răpus de oboseală.

Iar asta o poți spune și despre Naomi Watts (care e minunată în rolul soției empatice și echilibrate), dar și despre actorii care îi interpretează pe vecinii ciudați ai familiei Brannock: Margo Martindale și Richard Kind (doi soți în vârstă), Mia Farrow și Terry Kinney (doi frați adulți); Joe Mantello (un bărbat misterios). Vecinii sunt, de altfel, suspecții principali, paleta fiind extinsă până la un broker imobiliar (interpretat deloc convingător de Jennifer Audrey Coolidge, pe care o știți din seria „Plăcintă americană“) și un detectiv particular (jucat la fel de prost de Noma Dumezweni).

Cartierul modern

„The Watcher“ este „horrorul american în toată simplitatea și frumusețea lui – să fii îngrozit să trăiești în casa ta ciudată cu gard alb – și întruchipează erodarea absolută a încrederii în cartierul modern“, scrie TheHindu.com.

Asta este partea cea mai grozavă la acest thriller, că Murphy și Brennan construiesc povestea în jurul unui adevăr cu care se confruntă foarte mulți americani din suburbii. Filmul aduce în prim-plan frustrarea multor americani din clasa de mijloc, care fac eforturi colosale de a atinge bunăstarea, dar care la un moment dat simt că trăiesc într-o mare farsă (finan­ciară sau de altă natură) și ajung să fie îngroziți de tipul de viață suburbană (vecini băgăcioși, invidii, amenințări).

Firele ce conduc spre final sunt multe și încurcate (poate Murphy și Brennan au exagerat puțin cu sfârșitul derutant, care îți lasă la îndemână prea multe posibili­tăți), dar ele te țin conectat la o poveste care spune multe despre traiul omului mo­dern, despre dorințele și obsesiile lui, despre fricile care-l duc, inevitabil, acolo unde nu ar vrea să ajungă vreodată.