Core Banking: nuca tare din computerele băncilor
Cât de pregătite sunt băncile în fața provocărilor tehnologice?
Se spune că un memorandum intern al companiei Western Union din anul 1876 desființa telefonul ca mjloc de comunicare în industria financiară. „Are prea multe neajunsuri ca să îl luăm în serios. (…) Nu ne aduce nicio valoare“, scria un articol publicat de World Economic Forum în 2019, în contextul provocărilor pe care tehnologia le-a provocat dintotdeauna jucătorilor tradiționali. În prezent, Western Union este unul dintre coloșii globali în transferul instant de bani și valută, iar telefonul mobil – mai exact tehnologia încorporată în acesta – este integrată în modelul său de business, precum și în modelul de dezvoltare a oricărei instituții financiare care privește către viitor.
Deși prezentă în industria financiară încă din anii 1850, tehnologia a început să fie luată în serios și văzută ca o putere transformatoare abia în ultimele două decenii. Explozia de noi tehnologii și viteza cu care acestea schimbă lumea au perturbat, de fapt, mai toate industriile. Să ne gândim de pildă la impactul rețelelor sociale asupra media tradiționale – modul în care se produce, se distribuie și se consumă conținutul media este cu totul diferit față de începutul anilor 2000.
Revenind la serviciile financiare, încă nu este clar dacă revoluția FinTech, termen care prescurtează tehnologia specifică industriei financiare – fie că vorbim de bănci, asigurări sau retail online – va zgudui bankingul tradițional (așa cum îl cunoaștem în prezent) sau dacă, dimpotrivă, îi va întări portofoliul existent de produse.
Ce este clar însă este locul clientului final în preocupările oricărui bancher, fie că vorbim de depozite, economii, credite de consum, credite ipotecare sau de sistemul de core banking în sine.
Sistemul de core banking este acel motor uriaș pe care clientul nu îl vede, nu știe ce înseamnă, dar care are o importanță vitală în viața lui financiară, pentru că acest sistem mișcă toate operațiunile și procesele băncii în jurul nevoilor sale.
Greutatea inerției
„Clienții reprezintă cel mai important factor care ar putea influența o eventuală decizie de schimbare a sistemului nostru de core banking“ – aceasta este cea mai importantă concluzie care s-a desprins în urma unui sondaj pe care NewMoney și FintechOS, pionier în transformarea digitală a industriei financiare, l-au demarat în acest an în rândul băncilor din România. Scopul sondajului a fost să aflăm cât de pregătite sunt băncile în fața noilor provocări tehnologice.
Din primele interviuri directe cu reprezentanții principalelor bănci a rezultat că băncile, în general, își schimbă foarte greu sistemele de core banking. Inerția poate merge până în punctul în care schimbarea se face după câteva decenii.Băncile care au participat la survey au active cumulate de 48 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 40% din întreaga piață. Confidențialitatea privind identitatea respondenților a fost una dintre condițiile participării.
Discuția despre core banking își are locul într-un context în care, poate mai mult ca oricând, băncile sunt supuse unor presiuni multiple – pe de o parte, din partea unor clienți tot mai exigenți, pe de alta, din partea startup-urilor tehnologice, numite generic FinTechuri. Cel mai popular exemplu în România este Revolut, o bancă 100% la digitală care are circa două milioane de clienți în acest moment. Revolut acordă deja credite de până 125.000 de lei (circa 25.000 de euro), fără ca aplicanții să fie nevoiți să plece din fața telefonului/computerului.
Principalele provocări
Băncile au însă o alternativă cel puțin temporară pentru înlocuirea peste noapte a sistemelor de core banking. Tot în limbaj tehnic, aceasta vine de la așa-numitele APIs (application programming interfaces), un fel de „portițe de intrare“ care permit accesul noilor tehnologii menite să îmbunătățească experiența clienților. Toate băncile care au răspuns la sondajul inițiat de FintechOS consideră că este „foarte important“ ca un sistem de core banking să permită integrarea prin APIs cu alte soluții sau sisteme interne și externe. Totodată, arată același sondaj, lipsa unor APIs / capabilități mai simple de integrare și timpul îndelungat de implementare sunt considerate drept „principalele provocări“ pentru băncile românești în perioada următoare.
Preocuparea băncilor pentru transformarea digitală este cât se poate de palpabilă, mai ales în cazul instituțiilor mari care dispun încă de rețele fizice extinse. De exemplu, BCR, a doua bancă din sistem, a creat 12 laboratoare proprii care dezvoltă tehnologie pentru nevoile băncii și un accelerator (InnovX) în care sunt „incubate“ aproximativ o sută de startup-uri tehnologice. Iar pentru CEC, cea mai veche bancă din țară, digitalizarea și modernizarea sunt factori-cheie în strategia sa, și are ca obiectiv creșterea și consolidarea CEC Bank în top 5 cele mai mari bănci din România, din punct de vedere al activelor.
