Codul potrivit: OVES Enterprise continuă să joace pe cartea extinderii internaționale, ce i-ar putea aduce afaceri spectaculoase în următorii ani

Cu mai multe birouri deschise în plan extern, OVES Enterprise continuă să joace pe cartea extinderii internaționale, ce i-ar putea aduce afaceri spectaculoase în următorii ani.
După ce a anunțat la începutul acestui an că își va deschide primul său birou în afara țării, la München, în Germania, dezvoltatorul de software din Cluj-Napoca OVES Enterprise își pregătește acum extinderea înspre America și Asia. Afacerile companiei au crescut mult în ultimii doi ani, înregistrând în 2021 trei milioane de euro, odată cu nevoia de digitalizare accelerată impusă de contextul pandemic, care a generat dublarea cererilor de proiecte.
„În cinci ani, menținând ritmul accelerat de creștere din ultimii doi ani și având în vedere proiectele proprii pe care le vom dezvolta sub umbrela OVES Enterprise, compania va ajunge la o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și o valoare estimată la peste 100 de milioane de euro“, spune astăzi Mihai Filip, chief executive officer (CEO) și fondator OVES Enterprise.
Acesta a avut dintotdeauna o înclinație către antreprenoriat, primul său business – în fashion – fiind deschis când încă se afla pe băncile facultății. OVES Enterprise a apărut în 2015, în urma unei investiții inițiale de 10.000 de euro. De-a lungul timpului, valoarea investițiilor a crescut însă accelerat. „Nu pot spune o sumă exactă pe care am investit-o, dar probabil că vorbim de câteva milioane de euro, iar majoritatea acestor bani au fost cheltuiți pentru angajarea developerilor de calitate, seniori developeri, cu care am reușit să livrăm proiecte complexe și să ne facem cunoscuți pe această piață“, explică Filip.
Conform spuselor acestuia, piața este una cu „foarte mare potențial“, cu o cerere crescută pentru proiecte de digitalizare și cu foarte mulți clienți externi. Singura problemă este numărul de developeri disponibili în acest moment, majoritatea fiind contractați de companii din afara țării. „În noul context, sub presiunea clienților, pe de-o parte, și a propriilor obiective de performanță, pe de altă parte, am reușit să angajăm colegi noi și să livrăm proiecte tot mai complexe.“
În luna februarie a acestui an, compania a anunțat investiții de 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea de produse, achiziții de companii și realizarea de parteneriate strategice, astfel încât să susțină extinderea pe piețele internaționale și dublarea cifrei de afaceri în 2022, până la șase milioane de euro. În 2021, creșterea a fost de patru ori.
„Majoritatea clienților noștri sunt din străinătate, aproximativ 80%. Iar în ultima perioadă, zona financiară – fintech – este una în creștere. (…) În plus, odată cu începerea războiului în Ucraina, companiile au înțeles pericolele cibernetice la care sunt expuse și doresc să se apere de atacuri cibernetice“, detaliază Mihai Filip, OVES Enterprise fiind astăzi „o companie de servicii – outsourcing“.
Ca strategie de produs, planul companiei pentru acest an este să scoată pe piață o primă soluție de securitate cibernetică. „În ultimii doi ani, portofoliul nostru de clienți a crescut și s-a diversificat cu companii mai mari, din industrii precum automotive și fintech, iar proiectele pe care le livrăm pentru acestea sunt mai sofisticate, integrând tehnologii noi din sfera inteligenței artificiale și big data.“
De altfel, la începutul anului, OVES Enterprise a intrat în parteneriat cu compania englezească OutThink, dezvoltatorul primei platforme din lume de management al riscului uman în domeniul securității cibernetice. Prin acest parteneriat, compania românească va dezvolta mai multe module integrate ale soluției OutThink, contribuind la crearea și completarea segmentelor de machine learning (învățare automată) și inteligență artificială ce ajută la stabilirea profilurilor angajaților sau utilizatorilor.
Cu pași lenți
Referindu-se și la o altă categorie de clienți, antreprenorul a dat detalii dintr-o analiză de piață pe care a realizat-o despre „digitalizarea din sectorul public“, spunând că „doar 5% din toate proiectele de digitalizare finalizate, cu aplicare în sectorul public de la noi, sunt folosite în fapt“. Mai mult, în medie, „în România, un proiect de digitalizare durează peste cinci ani, de la momentul începerii documentației până la finalizarea implementării“.
„Noi am trimis 50 de mailuri către 50 dintre cele mai importante administrații locale din România, în care ne oferim să punem la dispoziția primăriilor, gratuit, servicii de consultanță pentru proiecte de digitalizare. Până la acest moment, nu am primit niciun răspuns, niciun reply la e-mailuri“, adaugă Mihai Filip.
Spre comparație, sectorul public din vestul Europei este mult mai digitalizat, multe instituții fiind complet digitalizate, mai ales pe segmentul eliberării de documente. Iar procedurile sunt simplificate, astfel încât proiectele să fie implementate cât mai rapid.
„În Germania, spre exemplu, au o licitație care presupune ca proiectele câștigătoare să fie implementate în maximum un an, după care acestea se dezvoltă în continuare. Am fost implicați aici în dezvoltarea unei aplicații de supraveghere, management și analiză a bolilor infecțioase, ce permite țărilor să monitorizeze focarele de infecție, cazurile de urmărire și contactele și să păstreze o imagine de ansamblu asupra cifrelor și statisticilor generale, cu participarea mai multor instituții de sănătate publică, cum sunt spitale, laboratoare, ofițeri de supraveghere etc.“, mai spune Mihai Filip.
Până în America și Asia
Dincolo de toate proiectele în care s-a implicat anul trecut, începutul de an a fost marcat de OVES cu un punct esențial pentru prezența sa în plan extern, conform planului de business, prin anunțarea primului birou din Germania. „Și pregătim inaugurarea celui de-al doilea. Compania este prezentă și în Dubai, și în Marea Britanie prin birourile de acolo, inaugurate tot în această perioadă. Scopul acestor birouri de vânzări este să ne faciliteze client service-ul și, totodată, ne permit să fim aproape de clienții din aceste piețe și chiar să găsim clienți noi“, completează antreprenorul, următoarea mișcare fiind intrarea pe continentul american și, mai departe, către Asia.
Potrivit acestuia, pentru deschiderea unui birou de vânzări pe o piață externă este nevoie de consultanță juridică, de o echipă cu doi-trei angajați, dar și de un spațiu potrivit pe care să îl închirieze. În medie, costul inițial cu o nouă deschidere externă este de 50.000 de euro. „Avem deja în echipă colegi relocați încă din timpul pandemiei în alte țări din Europa. Aici (în România, n.r.) am crescut de la 75 de developeri la finele lui 2021 la 120 în prezent.“
Mihai Filip readuce în discuție conflictul din Ucraina și spune că, potrivit informațiilor culese din piață de compania sa după declanșarea războiului, se observă „o reașezare forțată în piața IT din regiune“, în contextul în care developerii rezidenți în țara vecină nu mai pot lucra, din multe motive: fie că sunt pe front, fie că nu au acces la internet, fie că unele companii închid proiectele cu echipele din Ucraina, pentru că acestea au un risc foarte mare să nu fie livrate la timp, punând astfel presiune mai mare pe resursele deja existente în România.
„Ținând cont de faptul că există deja o lipsă de programatori de 15-20% la nivelul regiunii noastre, conflictul din Ucraina duce acest deficit spre 40%, fără să punem la socoteală Rusia. Dacă până acum era o cerere mare de developeri, acum aceasta va fi și mai mare, iar developerii disponibili vor deveni o resursă foarte căutată“, precizează Mihai Filip, menționând că se așteaptă la o creștere de circa 10%-20% pentru costurile acestor resurse.
În ultimul timp, companiile de IT din regiune, inclusiv din România, au primit un aflux de solicitări din partea developerilor (angajați, freelanceri și firme de dezvoltare IT) din Ucraina, fie pentru a fi implicați în proiecte noi, fie pentru sprijin în relocare, pentru a putea livra serviciile la care s-au angajat.
Acest articol a apărut în numărul 141 al revistei NewMoney.
Ilustrație: Vali Ivan