Cine va domina sofisticata piață a cipurilor, de care depind multe alte industrii

Cipurile, creierele tehnologice din mai tot ce ne în­con­joară azi – telefoane, mașini, computere, case inteligente. Întrebarea este cine va domina această piață sofisticată de care depind multe alte industrii întregi? Va fi China, cum profețesc unii? Știm doar că SUA și aliații testează scenarii prin care să împie­dice împlinirea acestei profeții.

În timpul președinției republicanului Donald Trump, tot mai mulți s-au uitat mai atent la performanțele teh­nologice ale Chinei. Unii au tras concluzia că re­prezintă o amenințare la adresa economiilor occidentale, ba chiar a securității mondiale. Iar pentru presa mainstream, gigantul Huawei a devenit chiar fața acestei amenințări. SUA au acuzat compania fondată de Ren Zhengfei că spionează internațional pentru guvernul chinez și în 2018 i-a dat o lovitură strategică – a interzis exportul de microcipuri americane folosite de compania chineză pentru a-și dezvolta produsele. Efec­tul a fost cel dorit – anul trecut, veniturile Huawei (comparabile cu cele ale Microsoft) au scăzut (cu aproape o treime) pentru prima dată în ultimii zece ani, reamintește analiza celor de la The Economist.

Este fără precedent ca un stat (printr-o politică de stat) să aplice o lovitură atât de dură unei companii. Dar și isprava SUA nu a fost fără costuri – dat fiind că Administrația Trump a acționat fără să colaboreze cu aliații, investitorii au fost nevoiți să completeze cumva verigile lipsă din lanțul de aprovizionare pe piața de semiconductori. Iar aici, SUA nu au mai putut interveni în nici un fel. Astfel, companiile japoneze, de exemplu, au început să-și vândă produsele în așa fel încât să nu intre sub incidența reglementărilor de export americane. Chiar companiile americane, multe dintre ele cu vânzări de miliarde de dolari anual pe piața chi­­neză, au căutat un teritoriu neutru care să le permită să-și continue exporturile. Iar Singapore și Malaysia au condus acest pluton – „cine ar vrea să fie de bună­voie restricționat de guvernul american“, ține să remarce un avocat din Washington, care și-a consiliat clienții cum să navigheze prin restricțiile Adminis­trației Trump.

„OPEC“-ul cipurilor

Între timp, companiile chineze, susținute cu miliarde de dolari de stat, și-au întărit eforturile de a-și dezvolta propriile tehno­logii prin care să dezvolte cipurile pe care anterior le importau de la companiile americane. Și după cum arată lucrurile, pare că SUA pierd încet, încet controlul asupra lanțului de aprovizionare în materie de se­mi­­conductori. Pentru a evita acest deznodământ și a mai avea un control cât de cât asupra influxurilor teh­­nologice care ajung în China, trebuie să obțină un consens cu țările aliate. Ceea ce se întâmplă de la pre­­luarea mandatului de către democratul Joe Biden, acum mai bine de un an (în majoritatea întâlnirilor cu aliații, oficialii americani ridică problema controlului asupra pieței de cipuri).

Un lobbist de la Washington a mărturisit că nicio­dată în 25 de ani de carieră nu a văzut chestiunea semiconductorilor și cipurilor atât de sus pe agenda diplomatică. Guvernele și companiile au organizat constant forumuri pentru a alinia politicile cu privire la comerțul cu cipuri, dar și la echipamentele și materialele necesare pentru a le produce.

Unii compară demersul cu OPEC – decenii la rând, toți exportatorii din organizație au decis în reuniuni regulate cantitatea de țiței care ajunge pe piața glo­bală, influențând astfel prețurile. La fel se întâmplă acum cu acest gen de reuniuni menite să pună la punct un mecanism care să controleze exportul de semiconductori, sperând că astfel vor reuși să-și păs­treze un avantaj competitiv în fața Chinei. Și s-ar putea numi Organizația Țărilor Exportatoare de Semiconductori (OSEC).

Există, de altfel, deja organisme diplomatice dedicate încheierii unor acorduri multilaterale privind ex­portul de tehnologie. Dar nu sunt foarte eficiente în cazul comerțului cu cipuri. În 1996, a fost creat Wasse­naar Arrangement pentru a monitoriza exportul produ­selor care ar putea avea uz militar (este practic succe­sorul Cocom, Comisia coordonatoare pentru controlul multilateral al exporturilor, organism din timpul Războ­iu­lui Rece care controla schimburile comerciale cu blocul sovietic). Sunt oficiali care vor un update al Wassenaar astfel încât să funcționeze și în cazul co­mer­țului cu cipuri. Numai că puțini sunt optimiști, nu în ultimul rând dintr-un motiv simplu – Rusia este și ea membră a organismului.

Prin urmare, apar noi entități. Cea mai formală ar fi Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC), stabilit în iunie anul trecut, înglobând un grup de lucru dedicat controlului exporturilor, iar cipurile sunt cap de listă. Într-o declarație comună din toamna anu­lui trecut după prima reuniune a grupului la Pittsburgh, membrii și-au arătat dorința de a coopera în direcția „reechilibrării“ lanțurilor globale privind co­merțul cu cipuri. „Reechilibrare“ este formularea di­plo­matică pentru a le ține departe de China. Industria cipurilor din Occident și parțial din Asia a salutat abor­darea, cel puțin la nivel oficial. Cu toții însă speră că o clarificare a reglementărilor privind exporturile, apli­cate global, să diminueze incertitudinea actuală.

Scenariul crizei în criză

Chiar și cu acești pași, diplomația cipurilor („ciplomația“, cum formulează The Economist) rămâne slabă, iar subiectul comerțului cu semiconductori este aruncat pe agenda altor forumuri mondiale. Așa s-a întâmplat în cazul reuniunii din septembrie anul trecut a QUAD, clubul care include America, Australia, India și Japonia. Și au rămas marginale și acum în contextul discuțiilor privind impunerea de sancțiuni ce ar putea fi impuse Rusiei în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei. Administrația ame­ricană a informat Aso­ciația Industriei Semiconductorilor (SIA) cu privire la mo­dul în care controlul exportului folosit în cazul Huawei va fi inclus și în pachetul de sancțiuni împo­triva Rusiei, astfel încât să-i taie accesul la tehnologii occidentale. Spre deosebire de China, Rusia nu are deloc industrie electronică, prin urmare, o astfel de mă­sură ar afecta-o major.

Acordurile interguvernamentale între țările care do­mină lanțul de distribuție pe piața semiconductorilor – SUA, Japonia și Olanda – au în continuare cea mai mare greutate, dat fiind că triada controlează componente critice ale mașinilor sofisticate care produc cipuri. Un consens al celor trei în privința exportului de cipuri a fost primul pas în constrângerea Chinei la finalul președinției lui Do­nald Trump.

În martie 2021, compania olandeză ASML (Advan­ced Semiconductor Materials Lithography) a acceptat să vândă o mașinărie EUV (una din cele mai sofisticate instrumente de producție de cipuri) către SMIC (Semiconductor Manufacturing International), cel mai mare și important producător chinez de cipuri, pentru suma de 1,2 miliarde de dolari, potrivit informa­țiilor apărute atunci în presă. Guvernul olandez a fost însă abordat de oficiali japonezi și americani și le-a re­fuzat celor de la ASML licența de export către SMIC.

Oficialii americani mai radicali în privința Chinei fa­vorizează abordarea unei așa-numite coaliții a voin­ței în detrimentul diplomației. Având doar trei membri, se pot mișca mai repede împotriva amenințărilor și pot plănui mai discret un plan de atac. În plus, SUA rămân astfel vioara întâi, nemaifiind nevoite să piardă timp armonizând aliații și căutând cea mai bună cale pentru a elabora un set de reglementări pentru co­mer­țul cu semiconductori. Europenii și japonezii evident că vor o abordare formală multilaterală.

Dublu tăiș

Inconvenientul ar fi că, cu cât vor Sta­tele Unite să răspundă mai în forță Chinei, cu atât mai greu le va fi aliaților europeni și asiatici să se alinieze, după cum a ținut să remarce un fost oficial din Admi­nistrația Obama. Iar fără aliați, abordarea radicală a Americii privind exporturile s-ar putea să slăbească propriile companii (investițiile ar putea fi direcționate în zone care nu intră sub jurisdicția SUA și de care pot beneficia și producătorii chinezi de cipuri). Prin urmare, SUA sunt prinse acum între a alege un set mai soft de pârghii de control care ar putea fi eficiente pe termen mai lung sau unul mai dur care să lovească sever pe termen scurt sectorul tehnologic chinez, dar care să afecteze și industria americană deopotrivă.

Un scenariu și mai pesimist ar fi acela în care ar fi anulată orice perspectivă de comerț americano-chinez pe zona de semiconductori chiar și în eventualitatea îmbună­tățirii relațiilor bilaterale între cele două țări. Deocamdată, administrația americană caută un compromis în dorința de a tăia accesul Chinei la cipuri și la acele zone sofisticate de tehnologie implicate pentru a le dezvolta. De pildă, Huawei nu poate cumpăra cipuri pentru echipamente de rețea 5G, ci doar pentru tehnologii mai vechi. Similar, SMIC poate cumpăra tehnologie mai veche de dezvoltare de cipuri, nu cele mai noi versiuni care produc cipuri care echipează iPhone-uri sau mașini autonome. Aliații Statelor Unite ale Americii trebuie însă să fie de acord cu acest compromis, care deo­cam­dată este impus unilateral prin reglemen­tările gu­vernamentale americane impuse exporturilor.

Administrația Biden este oricum prinsă în corzile politicii interne, indiferent de cursul nou pe care l-ar încerca în relația cu China. Mulți sunt sceptici pentru că nu știu cât va mai fi la butoane de facto Biden pe chestiune, spune Richard Thurston, fost avocat pentru Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), cel mai mare producător de cipuri din lume. Thurston crede că administrația ar putea să-și piardă apetitul pentru „ciplomația“ în forță actuală de teamă că orice acord pe care l-ar obține acum ar putea fi anu­lat spre finalul anului, când Congresul s-ar putea să fie controlat de republicani.

Control sau R&D?

Thurston este de părere că a con­trola exporturile unor echipamente și componente specifice nu este tocmai înțelept, deoarece nici cel mai strict control nu poate opri o țară hotărâtă și puternică să aibă acces la un moment dat la ele (cum­părând know how). Avocatul sugerează că, în loc să con­strângă lanțurile de aprovizionare cu cipuri, guvernele ar trebui să se concentreze asupra păstrării secretelor comerciale. Companiile americane de semiconductori și cele din țările aliate și-ar putea vinde cele mai avansate cipuri către China, totuși să facă astfel încât să împiedice companiile chineze să-și dezvolte propriile capacități sofisticate de manufacturare.

Nu este tocmai o abordare populară la Washington, acolo unde președintele Biden are de înfruntat și titlu­rile care blamează exportul de cipuri și echipamente către China. Paradoxal, înșiși producătorii americani de tehnologie pentru semiconductori consideră China drept cea mai mare piață a lor (Applied Materials, companie din California, firmă care produce ma­șini pentru prelucrarea vafelor de siliciu pentru cipuri electronice, a avut vânzări de 5 miliarde de dolari în China în 2020, mai mult decât pe orice altă piață a lumii).

În aprilie 2021, un raport al Asociației Industriei Semiconductorilor (SIA) avertiza că toate restricțiile de export către China impuse de SUA au potențat eforturile Chinei de a-și dezvolta propriile mașini de producție de cipuri – Shanghai Micro Electronics Equipment (SMEE) este deja poziționată drept o alter­nativă chineză pentru olandezii de la ASML. Chiar cei de la ASML, prin executivul lor, Peter Wenninck, au admis că într-un orizont de 15 ani, chinezii vor putea să producă singuri tot ce au nevoie, iar furnizorii europeni vor pierde cea mai mare piață a lor. Nemai­vor­bind că lucrurile s-ar putea precipita și mai mult, dacă apare o tehnologie disruptivă. Profesorul de strategie și inovație Henk Volberda, de la Universitatea de business din Amsterdam, crede că o astfel de tehnologie ar putea veni dinspre evoluțiile din fotonică – „cu noua tehnologie ar fi posibil să producă cipuri care funcționează pe bază de lumină și nu pe electricitate“, a detaliat acesta pentru revista Wired.

Iar pentru a evita acest scenariu, cei de la ASML in­vestesc enorm în inovație – în 2021, a raportat in­ves­tiții în R&D de 13,7% din vânzări de 18,6 miliarde de dolari, iar în 2022 va crește la 14%. Natura critică a R&D-ului din această industrie face ca tensiunile co­merciale dintre SUA și China să fie o amenințare exis­tențială pentru companii precum ASML. Dacă SUA încearcă să-și extindă reglementările privind embargoul către China și includ în acest demers și companii care sunt potențiali clienți ai ASML, atunci chiar ar lovi serios piața chineză. ASML nu-și va mai putea vinde mașinile avansate în China, dar ar putea vinde alte tehnologii pe piața chineză și, de altfel, în 2020 circa 30% din vânzările ASML au fost făcute acolo. Escaladarea tensiunilor ar afecta veniturile olande­zilor și i-ar submina capacitatea de a susține masivele investiții în R&D, într-o industrie în care este atât de costisitor să încerci să recuperezi un decalaj tehnologic, mai comentează Wired.

Prognoză la zi

Între timp, nici China nu stă pe loc. Volumele de cipuri pe care China le vinde global sunt în creștere, ceea ce nu se aplică nici unei țări im­­portante care produce cipuri și asta în ciuda politicii lui Trump de a decima rivalii chinezi și a tentativelor, mai multilaterale e drept, ale președintelui Biden, dar având același scop. SUA și ai lor aliați trebuie să cadă de acord asupra modului în care pot contracara ambițiile Chinei de a domina piața de se­mi­conductori. S-ar putea să fie imposibil ca un singur stat să poată controla o industrie atât de complexă. Și dacă va fi așa, s-ar putea ca SUA să ajungă să regrete că au încercat să intervină, conchid cei de la The Economist.

Ca o prognoză pe termen scurt însă, 2022 va fi marcat – cel puțin în prima sa jumătate – de același deficit de cipuri (deficit care a afectat deja industrii întregi de la auto și telefoane inteligente la electrocasnice și computere personale), în aprecierea analiștilor de la JP Morgan, citați de CNBC. Sunt și voci mai pesimiste care estimează ca penuria de cipuri să se prelun­gească și în 2023.

Face-off

În ultimul deceniu, China a pompat miliarde de dolari înspre producătorii interni de cipuri pentru a-şi depăşi rivalii din Occident și din Asia.

• CAMPIONUL EUROPEI. Micul oraș olandez Veldhove, cu o po­pu­lație de 45.000 de locuitori, găzdu­iește singura com­panie europeană care se apropie de ceea ce înseamnă o mare companie teh­nologică de talia celor din Silicon Valley. Desprinsă în 1984 din Philips, ASML a devenit în 2021 compania europeană listată cu cea mai mare capi­talizare de piață. Potrivit ultimelor prognoze, ar putea deveni prima com­panie din Europa evaluată la 1 trilion de dolari.
• CAMPIONUL CHINEI. Parțial deținută de stat, Semiconductor Manufacturing International Corp (SMIC) este cel mai mare producător de cipuri din China. Printre clienții cei mai im­portanți se numără chiar com­panii americane – Qual­comm, Broadcom sau Texas Instru­ments.

Acest articol a apărut în numărul 134 al revistei NewMoney

FOTO: Getty