Cine pierde și cine câștigă din aplicarea impozitului specific în turism

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Proprietarii de hoteluri, pensiuni, restaurante și baruri vor juca în acest an după noi reguli în ceea ce privește modul de impozitare. Însă ceva lipsește din peisaj.

Dacă în urmă cu aproape doi ani scă­derea TVA la 9% îi mulțumea pe toți jucătorii din domeniu, impozitul specific (un fel de impozit forfetar aplicat com­panii­lor din industria turismului), care îl înlo­cuiește pe cel pe profit, nu este tocmai pe placul tuturor proprietarilor de restaurante și unități de cazare. În vreme ce marii jucători sunt mulțumiți pentru că nu vor mai plăti impozit pe profit și vor fi taxați la numărul de locuri sau după mărimea spațiului (în funcție de tipul afa­cerii), micii antreprenori nu știu ce viitor vor avea afacerile lor.

(DEZ)AVANTAJE. Noul impozit, de tip for­fetar, care se va aplica din acest an în industria turismului, a fost aprobat de Parlament în toamna anului trecut. El a fost inițiat de Mircea Dobre – deputat de Constanța în momentul aprobării legii și actual ministru al Turismului –, fiind sus­ținut de marile lanțuri hoteliere.

Principalul susținător al noului mod de impozitare este Federația Patronatelor din Turism (FPTR), ai cărei reprezen­tanți spun că această formulă va scoate bani și de la cei care s-au învățat să raporteze la final de an profit zero sau pierderi, pentru a nu plăti dările la stat.

„Impozitul se calculează în funcție de anumite criterii legate de mărimea spa­țiului, localitate ori număr de locuri. Practic, un om de afaceri știe de la început ce impozit va avea chiar din momentul în care proiectul (hotel sau restaurant) se află încă pe planșetă“, explică vicepreședintele FPTR, Nicolae Istrate.

Gabriel Biriș, par­te­ner la casa de avo­catură Biriș Goran și fost secretar de stat în Ministerul Finan­țelor, spune că impozi­tul specific îi avantajează doar pe  proprietarii de mari lanțuri hoteliere. „În lege apare termenul de complex hotelier. Asta face ca proprietarii să plătească impozitul specific doar pentru locurile de cazare, nu și pen­tru restaurante“, nuan­țează el. În re­plică, reprezentanții FPTR spun că s-a ajuns la această formulă de impozitare, pentru că au considerat că spațiile de alimentație publică deservesc activitatea de cazare. În opinia acestora, dacă există un complex hotelier care are mai multe spații de alimentație publică decât locuri de cazare, atunci acelea sunt impozitate separat.

Reprezentanții marilor rețele de restaurante au primit bine impozitul specific. „E clar că vor fi restaurante mari care vor plăti mai puțin. Cei care aveau cifră de afaceri mare și nu raportau pro­fit vor plăti și ei. Acum toată lumea plă­tește impozit indiferent că este pe profit sau pierdere“, spune acționarul minoritar al lanțului de restaurante City Grill, Marian Alecu.

Pe de altă parte, avocatul Gabriel Biriș a mai remarcat că micile afaceri au de suferit: „Pentru o cafenea de 30 de metri pătrați din Bucu­rești, impozitul se ridică la 12.000 de lei pe an. Se adaugă plata chi­riei, a angaja­ților plus alte cheltuieli. Ce profit trebuie să facă unitatea respectivă să rămână și pe profit după plata impozi­tului?!“. Astfel, spune Biriș, micile bodegi vor avea impozite apro­pia­te de cele ale marilor restaurante.

LOCAȚIE, LOCAȚIE, LOCAȚIE. În mare, impozitul specific se calculează în cazul hotelurilor în funcție de numărul de spații de cazare, factorul de sezonalitate, clasificare și localitatea în care se află. Pentru restaurante, calculul se face în funcție de localitate, mărimea spațiului și numărul de locuri de care dispune.

Potrivit calculelor NewMoney, în Bu­cu­rești, pentru un hotel de trei stele cu o sută de locuri de cazare, impozitul va fi de 38.000 de lei pe an. Exact același tip de hotel, dar din Cluj, va plăti un impozit de 30.800 de lei anual. Pentru aceeași unitate de cazare, din Brașov de data asta, impozitul va fi de 24.400 de lei pe an, în timp ce pentru o alta identică dintr-o comună oarecare, impozitul va fi de 6.700 de lei.

În ceea ce privește restaurantele, unul de 100 de metri pătrați din zona centrală a Capitalei va avea un impozit de circa 22.600 de lei pe an. Suma scade la 21.300 de lei dacă ne raportăm la Cluj, Con­stan­ța, Iași, Timișoara sau Brașov și la puțin peste 3.000 de lei dacă restaurantul e amplasat într-o comună.

Legea mai reglementează și impozitul pentru negustorii ambulanți (tonete de în­ghețată, cărucioare mobile, standuri de preparare a mâncării în piețe), care vor avea de plătit 1.500 de lei anual.

IMPOZIT DA, NORME BA. Noul impozit specific îi bagă însă în ceață pe micii proprietari de hoteluri și restaurante, care par să aibă mai multe întrebări decât răspunsuri. „Mulți lucrează la negru. Noua schemă de impozitatre trebuie să li se aplice tuturor. Să ni se comunice cum vom plăti pentru că am auzit de impozitul specific, dar nu știm cum se va aplica“, spune Lucian Suciu, proprietarul unei pensiuni cu cinci camere din Săliște, județul Sibiu.

„Nu sunt norme de aplicare. Ne înca­drăm atât la impozitul specific, potrivit codului CAEN, cât și la microîntreprinderi, cu afaceri până în 500.000 de euro. Nu știm clar cum vom plăti impozitul. Nu ne-a comunicat nimeni“, mărturisește și Mi­hăi­ță Dumitrașcu, proprietarul vilei Stra­ja, din județul Hunedoara. „Dacă plătim impozit specific, bănuim că ne-am încadra la 53 de lei de loc, pe an. La 54 de locuri de cazare am avea de plătit 2.862 de lei anual. Dacă știm exact lucrul acesta, atunci ne vom face și noi bugetele de la începutul anului“, adaugă antreprenorul.

Potrivit unor informații neoficiale care au circulat la sfârșitul anului, elaborarea normelor de aplicare ar fi fost întârziată deoarece multinațio­na­lele s-ar opune introducerii acestei legi.

Există speculații conform cărora lan­țurile internaționale de hoteluri preferă varianta impozitului pe profit. Surse din piață spun că multe dintre acestea ră­mân cu profit zero în urma unor ope­ra­țiuni de transfer pricing (adică prețurile la care sunt facturate achizițiile intra­grup).

Între timp, jocul a început. Normele se lasă însă așteptate. Indiferent de scenarii și declarații (ne)oficiale.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Formula de calcul” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Noul impozit specific îi vizează pe antreprenorii care desfășoară atât activități hoteliere, cât și de alimentație publică.[/vc_column_text][vc_column_text]

• SPAȚII DE CAZARE. Impozitul se va plăti doar pentru unitățile de cazare, dacă numărul de locuri la masă din restaurantul aferent nu depășește numărul de paturi. Calculul anual se face în funcție de impozitul standard pentru un loc (stabilit în funcție de localitate, amplasare și număr de stele) înmulțit cu numărul de paturi.
• RESTAURANTE ȘI BARURI. Se calculează în funcție de impozitul standard anual, înmulțit cu o variabilă în funcție de rangul localității, o variabilă în funcție de suprafața utilă comercială, coeficientul de sezonalitate și un coeficient de ajustare pentru spațiul tehnic.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: În noul context, marii hotelieri vor plăti impozit mai mic. Sursa foto: PR