Cine este antreprenorul care a renunțat la afaceri mai profitabile pentru a deschide un business cu sisteme de securitate

În business sunt mai importanți banii sau satisfacția de a face ceea ce-ți place? Este întrebarea la care Mircea Gavrilă (37 de ani), fondatorul businessului Depisto, caută de aproape două decenii un răspuns.

A început cu o firmă IT. A trecut apoi la vânzarea și fabricarea de încălțăminte, după care a început să vândă bovine. În cele din urmă, s-a oprit la sisteme de securitate electronică, instalații electrice pentru construcții și servicii și mente­nanță PSI (prevenirea și stingerea incendiilor), reunite toate sub umbrela Depisto, o afacere care și-a adăugat în portofoliu lucrări la companii ca Elmas Brașov sau Arctic, precum și mai multe firme de construcții implicate în lucrări din București, Brașov, Constanța, Bistrița sau Gheorgheni – unde se află și sediul său central.

Ultima sa mare lucrare este noua fa­brică de la Ulmi (Dâmbovița), deschisă recent de liderul pieței de electrocasnice din România, Arctic, unde Depisto s-a ocupat de partea de instalații electrice. Este una dintre cele mai mari lucrări ale companiei Depisto, care de anul acesta și-a orientat atenția către Capitală, principalul pol în construcțiile de birouri. Gavrilă se hotărâse încă de anul trecut să treacă de la mici lucrări de montare a sistemelor de securitate la proiecte mai ample care vizează inclusiv sistemele de curenți electrici.

O decizie care a avut ca efect o creștere la aproximativ 3,2 milioane de euro a cifrei de afaceri pe 2018, față de un 2017 în care compania raporta venituri totale de circa un milion de euro. Pe de altă parte însă, pentru anul în curs se așteaptă la un nivel al vânzărilor sub cel de anul trecut. Dar dacă e să tragă linie la toate experiențele de business prin care a trecut până acum, Gavrilă rămâne, clar, pe plus.

Revoluția de acasă

La începutul ani­lor 2000, Mircea Gavrilă pleca de la Gheor­gheni în București pentru a studia Auto­ma­tică și Calculatoare. Prima firmă și-a deschis-o un an mai târziu și se ocupa de rețele de calculatoare. Era o versiune 1.0 a afacerii Depisto de astăzi, în care Mircea Gavrilă deține 40%, iar părinții săi – câte 30%. „Am pornit de la ideea că sunt la înce­put și, dacă se întâmplă ceva, să poată ges­tiona ei businessul“, povestește antreprenorul.

Prin 2006, după ce a încheiat studiile, Gavrilă s-a întors în Gheorgheniul natal, unde părinții săi aveau o fabrică de încălță­minte, Gavrils, care lucra numai în sistem lohn, pentru Sabatini. Când a ajuns acasă, a constatat că businessul era ineficient și anacronic. „Tatăl meu primea mailurile pe un calculator acasă, iar comenzile erau trecute într-un caiet, cu markerul“, poves­tește antreprenorul. După ce a adus la zi detaliile de ordin tehnic, Gavrilă și-a îndreptat atenția și către producție. A observat că în secții sunt timpi morți și s-a gândit să introducă un sistem de monitorizare a modului de lucru. A montat o cameră de supraveghere și a văzut înainte de toate că „oamenii se plimbau foarte mult“.

În consecință, a conceput un regulament de ordine interioară pe care l-a adus la cunoștința angajaților, care l-au și semnat. În ziua de salariu, pe fluturaș apăreau suma care trebuia încasată, dar și dedu­cerile rezultate în urma consultării camer­ei de supraveghere.

Previ­zibil, noul sis­tem a generat nemul­țumire în rândul salariaților. „Aveam puțin peste 20 de ani și oamenii deja vorbeau că a venit puștiulică să le spună cum să lucreze“, mai spune Gavrilă. Pe termen lung însă, sistemul de supraveghere a dat roa­de, iar pro­ducția a crescut.

Gavrilă s-a gândit atunci că astfel de procedee ar putea fi utile și pentru alți antreprenori, luând în calcul varianta intrării într-un business pe această nișă. Însă nu îl privea ca pe o sursă de câștig, ci mai de­grabă ca pe un hobby. „La fabrica de pantofi nu-mi plăcea. Nu mă regăseam în ceea ce făceam“, mărturisește el.

În 2007, Mircea Ga­vrilă a schimbat domeniul

Și cu toate că era (și a rămas) pasionat de automatică, s-a îndreptat de această dată către sectorul zootehnic, profitând de o oportunitate de investiții în zona colectării de bovine. S-a asociat cu un prieten, a cumpărat mai multe ferme pe care le-a și autorizat, înființând astfel Demetra, un centru de colec­tare a animalelor situat în apropiere de Odorheiu Secuiesc.

Asociatul lui Mircea Gavrilă cunoștea bine domeniul, iar cei doi au început să ia legătura cu micii crescători de bovine, de la care luau animalele și le țineau o peri­oadă în carantină, după care le scoteau la vânzare. „Suntem un fel de interfață între crescătorii de animale și cumpărătorii din străinătate“, explică pe scurt Mircea Ga­vrilă algoritmul de funcționare a afacerii, adăugând că numărul cel mai mare de ce­re­ri vine de la clienți din Grecia, Italia și Belgia.

Inițial, businessul a început cu colecta­rea de tăurași din zona județelor Harghita și Covasna. Ulterior, activitatea a evoluat și către colectarea de ovine, iar aria de cău­tare a micilor fermieri s-a extins către Satu Mare, Timiș sau Vrancea. 12 ani mai târziu, Gavrilă este acționar majoritar, cu un pachet de 66,6%, iar compania a avut în 2018 venituri de peste două milioane de euro, potrivit celor mai recente date disponibile la Ministerul Finanțelor Publice.

La fel ca în cazul fabricii de încălțăminte a părinților, Gavrilă și-a pus la treabă ima­ginația și a început să monteze și la fermele Demetra echipamente și dispozitive IT pentru o mai bună coordonare a activi­tă­ții. Nu s-a regăsit însă pe deplin nici în acest business, deși câștigul era unul destul de generos, și a decis să-și urmeze pasiunea pentru automatică.

Un alt început

„Sunt lucruri mai importante decât banii“, spune antrepreno­rul, care în 2008 a resuscitat vechea Depisto și a început să caute alături de un prieten de familie clienți pentru sisteme de siguranță care includeau atât echipamente de supraveghere, cât și de securitate la in­cendii. Și-a cumpărat scule cu 6.000 de lei primiți de la tatăl său și a pornit afacerea cu mici contracte la nivel local. În același an, a câștigat un contract de 60.000 de euro, mare pentru dimensiunea și istoricul din acel moment ale firmei, pentru monta­rea de sisteme de securitate la Elmas Bra­șov, o companie specializată în instalații de ridicat, controlată de omul de afaceri Geza Roth Marton.

Acesta din urmă avea să-i dea tânărului Mircea Gavrilă o lecție de business pe care ultimul spune că o va ține minte toată viața. În cursa pentru câștigarea contractu­lui, Depisto concura cu o companie mai mare și cu un portofoliu bun de lucrări în domeniu. Gavrilă era decis să renunțe la compe­tiție, anunțându-i și pe cei de la

Elmas că nu mai vrea contractul. „Atunci m-a sunat domnul Geza. M-a întrebat dacă vreau sau nu să cresc și mi-a spus să trec să-i dau oferta de preț“, povestește Ga­vrilă, adău­gând că aceasta a fost lucrarea sa de refe­rință și că echipamentele de supraveghere montate în urmă cu 11 ani funcționează bine și acum.

Un alt moment de cotitură a fost 2010, anul incendiului de la Maternitatea Giulești din Capitală, în urma căruia au murit șase bebeluși. „Am început să mergem prin spi­tale prin județul Harghita și ne-am orientat către sisteme de securitate la incendiu“, spune antreprenorul. A câștigat mai multe contracte, însă voia să crească. Așa că a intrat în contact cu mai mulți antreprenori generali și a început să preia contracte pentru montarea de sisteme de supraveghere, sisteme de siguranță și chiar insta­lații electrice.

După ce a lucrat alături de un antrepre­nor turc în zona Pantelimon, a fost recomandat celor de la Arçelik România, care în 2017 au semnat cu Depisto un contract pentru realizarea instalațiilor de curent electric de la noua fabrică Arctic de la Ulmi, lângă Târgoviște.

Între timp, Mircea Gavrilă și-a încercat norocul și dincolo de granițe. Dar fără prea mult succes. A montat sisteme de sigu­ranță și de securitate la o fabrică de ape minerale din Georgia și la o clădire de birouri din Irak a celor de la Mol. Iar în cazul acesteia din urmă, spune că a avut de-a face cu o situație mai puțin obișnuită. După ce a predat lucrarea la cheie, a fost contactat din Irak pe motiv că sistemul nu funcțio­nează. „Cei care operau clădirea au crezut că senzorii de prezență cu micro­unde sunt camere de supraveghere ascunse. Și au desfăcut fiecare senzor“, povestește antreprenorul. Cunoscător de limbă maghiară, Gavrilă a discutat cu re­pre­­zentanții companiei din Ungaria, care au recunoscut după o scurtă analiză că eroa­rea sistemului nu este din cauza Depisto, iar situația a fost rezolvată.

S-a decis atunci să se concentreze pe piața locală, pe mai multe linii de business. Va merge și pe sisteme de securitate și de sigu­ranță la incendii, va continua și pe zona de curenți electrici, dar va consolida și echipele de mentenanță pentru a între­ține lucrările făcute clienților săi. Treptat, intenționează ca managementul compa­niei să fie transferat de la Gheorgheni spre București, de unde intenționează să coordoneze proiectele pe care le va obține de acum înainte.