Cine are cel mai mult de pierdut dacă Telekom pleacă din România
Intenția Deutsche Telekom de a renunța la afacerile din România, pe fondul rezultatelor financiare tot mai proaste, de la un an la altul, ar putea aduce în cele din urmă pierderi tuturor acționarilor, inclusiv statului român. Cei mai păgubiți vor fi consumatorii, din cauza concurenței în scădere și a dispariției ultimelor urme dintr-un brand ce face parte din identitatea națională.
Acest articol a apărut în numărul 72 (26 august – 8 septembrie 2019) al revistei NewMoney
În 1955, când Licsandra Moaghen (foto) primea aprobare să-și instaleze telefonul fix acasă, pe Strada Părăluțelor, din vestul Bucureștiului, era primul abonat din cartier al Departamentului de Telefonie din Ministerul Poștelor. Avea o funcție importantă la Mătasea Populară, iar șefii voiau să dea uneori de ea și noaptea, dacă apărea pe neașteptate o urgență, precum suplimentarea unei comenzi de material care trebuia să plece la export.
Nepoatele ei, Mihaela și Liana, au auzit de zeci de ori povestea în copilărie, când Licsandra, retrasă din activitate, se ocupa de creșterea lor. Ele spun că și în anii ’80 țârâitul soneriei de telefon rămăsese extrem de important în casa bunicii lor. Era o cursă permanentă între ele, cine răspunde prima la telefonul care aducea întotdeauna vești importante.
30 de ani mai târziu, cele două doamne dețin, împreună, patru abonamente de telefonie la trei operatori diferiți. Care nu sunt, niciunul, moștenitorul societății de telefonie cu cea mai îndelungată istorie în România. „Calitatea serviciilor era pur și simplu de neacceptat“, sunt de acord cele două doamne, care au renunțat în urmă cu câțiva ani și la abonamentul „de fix“ pe care îl moșteniseră de la bunici. Reprezintă un caz dintre sutele de mii de clienți pentru care sloganul „Experiențe împreună“ nu are o conotație pozitivă și care s-au despărțit de Telekom România în ultimii cinci ani.
REZULTATE MODESTE. Nici rezultatele financiare nu sunt mai grozave. Grupul de firme a înregistrat, în 2018, venituri de 933 de milioane de euro, în scădere cu 4% față de anul anterior. EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare) a coborât cu 16,9%, la 138 de milioane de euro, față de 2017. Scos la vânzare de acționarul majoritar, Telekom România a anunțat recent că renunță la 700 de salariați, peste 10% din total. Măsura va aduce o economie de câteva milioane de euro, consideră managementul companiei.
„Într-o țară unde forța de muncă este căutată, este o eroare să reduci personal valoros cum este cel din telecom. Este o gândire măruntă, pe termen scurt, care nu mărește valoarea companiei și este o greșeală de management care afectează interesele acționarilor OTE, ale statului român și ale acționarilor germani indirect“, spune antreprenorul Marius Bostan, fost ministru al comunicațiilor. El e de părere că vânzarea, pe fondul adâncirii problemelor financiare, nu aduce beneficii acționarilor. „Sumele vor reflecta valoarea rămasă și cumpărătorii vor face ce știu mai bine – să pună în valoare ce au cumpărat. Zestrea mare sunt clienții, dar aceștia pot migra către cei care știu să ofere calitate la un preț corect“, spune antreprenorul.
Profesorul universitar Răzvan Cotovelea, de asemenea fost ministru al comunicațiilor și societății informaționale, spune că soluția cea mai bună ar fi ca grupul de firme să se întoarcă la statul român.
„Guvernul trebuie să găsească niște bani, împrumuturi pe termene lungi și foarte lungi, să achiziționeze aceste acțiuni și să încerce să revitalizeze acest operator economic. Partea lui de business este importantă, după ce a fost incredibil de mare. Eu cred că nemții au avut un mic eșec, cu diverși CEO aici. Dar în niciun caz nu trebuie lăsată compania greco-germană să vândă oricui dorește“, spune Cotovelea.
POTENȚIALII CUMPĂRĂTORI. Deocamdată, de diviziile Telekom ar fi interesate Orange, care ar dori să preia rețeaua de telefonie fixă, RCS & RDS, care ar dori diviziile de telefonie mobilă și internet, și un fond de investiții din Rusia, reprezentat de un controversat om de afaceri bulgar.
Spas Roussev este acționarul majoritar al grupului Vivacom, cel mai mare operator telecom din Bulgaria, cu afaceri anuale de aproximativ 450 de milioane de euro, şi a fost patronul echipei de fotbal Levski Sofia. El a preluat deja Telekom Albania, plătind companiei greco-germane 50 de milioane de euro pentru această subsidiară. Intenția fondului rusesc de investiții de a prelua Telekom România e întâmpinată cu expresia „Ferească Dumnezeu!“ de Răzvan Cotovelea. „Nu se poate ca un asemenea domeniu strategic să fie abandonat și să fie acceptată vânzarea către orice companie sau cetățean mai exotic sau mai puțin exotic. Nu uitați că Telekom are o parte importantă de infrastructură sensibilă. Informația, sigur, e criptată, dar circulă pe acolo.“
Nicolae Oacă, consultant în domeniul telecomunicațiilor, crede că fondul rusesc de investiții poate încerca, dacă e hotărât, și o preluare ostilă. „Capitalul încearcă să pătrundă peste tot. Spun «preluare ostilă» pentru că bănuiesc că statul român nu și-ar da acceptul. Au mai fost astfel de situații. În Canada, acum vreo 10 ani, guvernul a blocat preluarea unui operator de telecomunicații de către oameni de afaceri arabi, din motive strategice. Tot așa, în Grecia, capitalul rusesc a încercat să cumpere OTE. Statul elen s-a opus“, amintește Oacă.
CU PATRU E MAI BINE. În opinia lui Nicolae Oacă, în cazul acestei tranzacții, marele pericol e altul. Restrângerea pieței poate avea efecte nocive pentru consumatori. „Cel mai important este să nu dispară un operator de pe piață. Astăzi avem patru operatori: RCS & RDS, Orange, Vodafone și Telekom. Ar fi bine să-i păstrăm. Pe toate piețele competitive din Europa sunt câte patru operatori“, atrage atenția Oacă.
El spune că piețele care au avut inițial mai mulți operatori, precum Marea Britanie sau Germania, s-au restrâns natural la patru în ultimii 10-15 ani și sunt acum echilibrate. În schimb, piețele cu doar trei operatori au avut probleme. „Franța, care azi are patru operatori, avea, în 2005, doar trei. Și-au fost cazuri de înțelegere între cei trei operatori, au fost date amenzi de peste 600 de milioane de euro. În general, autoritățile sunt cele care trebuie să lupte ca piața să rămână competitivă“, spune Oacă.
Consumatorii ar trebui să fie capabili să se apere și singuri, „prin intermediul asociațiilor și avocaților, și să nu mai lase doar statului acest rol de protecție“, spune, în schimb, Marius Bostan. Răzvan Cotovelea consideră că, pentru publicul larg, concentrarea pieței nu e nicidecum benefică. „Cei trei mari operatori vor promite, desigur, îmbunătățirea serviciilor, scăderea prețurilor, dar riscul unor înțelegeri și al unor servicii de slabă calitate este foarte ridicat. Mai ales că suntem în Europa de Est, unde entitățile care controlează și reglementează nu sunt atât de puternice precum în Germania sau Franța“, avertizează el.
FOTO: Getty/Mediafax
