China vs. India: un nou război al apelor este pe cale să înceapă
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Sub mandatul președintelui Xi Jinping, China a revendicat în mod agresiv o bună parte din Marea de Sud. Spre furia vecinilor, a transformat bucăți de stânci în insule artificiale. China creează o nouă situație conflictuală, doar că de data aceasta este vorba de ape dulci.
Pe 1 octombrie, China anunța că proiectul unei hidrocentrale ce urmează să fie construită în Tibet va deraia cursul unui afluent al fluviului Brahmaputra, care curge pe teritoriul Indiei și Bangladeshului. Știrea a realimentat temerile cu privire la controlul pe care China urmărește să-l aibă asupra celor mai mari rezerve de apă proaspătă din regiune și care, de milenii, au asigurat irigarea, transportul și viața în întreaga regiune a Asiei de Sud și Sud-Est.
India, care în 1962 a avut o dispută militară cu China în privința unei frontiere controversate, se teme că Beijingul poate folosi apa ca armă strategică. Șase din cele mai mari zece fluvii ale Asiei izvorăsc pe teritoriul chinez, inclusiv Brahmaputra.
India nu vede cu ochi buni construirea unui baraj. „În cazul în care China va devia râul, efectele vor fi devastatoare pentru câmpiile din nordul Indiei și Bangladesh, fie că vorbim de inundații, fie de un debit mult prea mic de apă“, consemna într-un comentariu făcut luna aceasta în publicația Eurasia Review profesorul Rajaram Panda al Universității Reitaku.
Potrivit Global Times însă, publicație afiliată unui cotidian al Partidului Comunist, temerile Indiei – China ar putea închide robinetul pentru țările vecine – sunt doar un acvarăzboi imaginar.
Cu toate acestea, dat fiind că schimbările climatice aduc cu sine tot mai des condiții meteorologice extreme, cererea de apă proaspătă va alimenta tot mai multe tensiuni în regiune, este de părere William Laurance, directorul unui centru din cadrul Universității James Cook (Australia).
Controversele legate de apă pot crește, iar China arareori face lucrurile pe jumătate – dacă au proiecte ample și investiții de dezvoltare agricolă, cu siguranță nu-și vor pune propriile nevoi pe locul doi pentru ca apa să ajungă în aval, pe teritoriul altei țări“, continuă William Laurance.
Bătălia pentru apă. În Asia de Sud-Est lucrurile se vor agrava mai ales pe cursul fluviului Mekong, care izvorăște din platoul tibetan și curge pe teritoriul Chinei, Myanmarului, Thailandei, Laosului, Cambodgiei și Vietnamului.
China are cel puțin șase baraje mari amplasate pe cursul Mekongului și intenționează să mai construiască și altele. În martie 2016, autoritățile de la Beijing au fost de acord să elibereze apă din lacul de acumulare de lângă hidroncentrala Jinghong pentru a ajuta zonele lovite de secetă din cele cinci state din aval.
Și Laosul are în lucru două proiecte mari care însă ridică temeri țărilor vecine. Se poate ajunge la un efect de domino, fiecare dintre aceste state să dorească să-și contruiască propriile baraje, crede Trinh Le Nguyen, CEO al ONG-ului vietnamez PanNature.
În trecut, aceste state puteau să se adreseze Comisiei Fluviului Mekong, un grup multinațional format din Cambod- gia, Laos, Thailanda și Vietnam care asigura o platformă diplomatică pentru chestiuni legate de resursele de apă ale fluviului. Grupul este unul consultativ însă, nu are nicio prerogativă menită să reglementeze folosirea apei fluviului. În plus, China nici nu este membru.
Nu avem multe așteptări de la acest grup, pentru că nu are capacitatea de a gestiona un echilibru de forțe nici măcar între statele membre“, spune Satomi Higashi, directorul unui program privind Laosul implementat de un ONG din Tokyo.
O alternativă ar putea fi grupul de cooperare Lancang-Mekong, un forum sprijinit de China care reunește toate statele de pe cursul fluviului Mekong (Lancang este denumirea Mekongului în China).
Acvapolitică. În martie, China a găzduit întâlnirea cu tema „Ape comune, viitor comun“ și a propus un împrumut de 1,5 miliarde de dolari pentru infrastructură și alte proiecte. „Diplomația chineză va contribui la pacea și prosperitatea întregii regiuni“, nota pe 23 octombrie agenția chineză de știri Xinhua.
Nu toată lumea este însă convinsă de beneficiile pentru vecini ale acestor proiecte privind rezervele de apă. „China nu prea a reușit să estimeze impactul acestor proiecte pentru țările din aval“, scria într-o corespondență electronică Maureen Harris, director al unui program pentru Asia de Sud-Est din cadrul unui ONG din Berkley (California).
Proiectele de hidrocentrale pe care China le are pentru amontele fluviului afectează echilibrul de putere în favoarea ei, crede și Nguyen Thi Hong Van, din cadrul Centrului pentru Dezvoltarea și Conservarea resurselor de apă din regiunea Hanoi.
Am fost foarte surprinși să vedem că nu au cooperat în trecut cu țările din avalul fluviului, iar acum este cam târziu“, a adăugat Nguyen Thi Hong Van.
Grupul de cooperare Lancang-Mekong este preocupat, de fapt, de influența economică a Chinei în regiune. Nu e nicidecum un efort onest de a împărți și gestiona echitabil resursele fluviului“, crede Trinh.
China, de fapt, nu face decât să-și sporească atuurile regionale prin noua bancă de investiții în infrastructură, iar președintele Jinping vorbește constant de refacerea rutelor comerciale ale celebrului Drum al Mătăsii.
Controlează izvoarele apei și au și o groază de bani, așa că viitorul arată destul de întunecat pentru noi“, conchide Trinh Le Nguyen, coordonatorul organizației non-guvernamentale PanNature din Vietnam.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Pe aici nu se trece” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text css=”.vc_custom_1479974915201{background-color: #ffe8e8 !important;}”]Cele mai controversate proiecte de pe cursul celui mai lung fluviu (4.180 km) din Asia de Sud-Est:[/vc_column_text][vc_column_text]
- Proiectul Yarlung Zangbo. Pe 1 octombrie, China anunța că blochează cursul unui afluent al fluviului Brahmaputra în cadrul unui proiect de 740 de milioane de dolari. Presa chineză a bagatelizat temerile internaționale și a vorbit de un „acvarăzboi imaginar“.
- Hidrocentrala Zangmu. Anul acesta, China va definitiva proiectul care a costat 1,5 miliarde de dolari.
- Barajul Miaowei. China are șase baraje mari pe fluviul Mekong, inclusiv la Xiaowan și Jinghong și plănuiește alte câteva. Cel de la Miaowei e unul dintre cele care vor fi curând finalizate.
- Hidrocentrala Xiaowan. Situată la aproape 300 de metri, hidrocentrala de la Xiaowan – aflată în sud-vestul provinciei Yunnan și terminată în 2010 – este unul dintre barajele cele mai înalte ale lumii.
- Hidrocentrala Jinghong. Este amplasată pe cursul chinez al fluviului Mekong. China a acceptat să elibereze o cantitate de apă din lacul de acumulare pentru a ajuta regiunile lovite de secetă din țările aflate în avalul fluviului.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Bruce Einhorn; adaptare de Mimi Noel
FOTO copertă: Șase din cele mai mari zece fluvii ale Asiei izvorăsc din China. Sursa foto: Guliver / Getty Images
