Care va fi strategia Cetelem, după ce se va transforma din IFN în bancă

Cetelem se pregătește să joace într-o nouă ligă, a băncilor. Strategia nu pare însă să fie cu mult diferită de cea a IFN-ului Cetelem și se învârte în jurul pro­dusului-vedetă – creditul de nevoi personale.

Acest articol a apărut în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

Cetelem va deveni bancă de la 1 martie, în urma fuziunii cu BNP Paribas Personal Finance, divizia de B2C a celei mai mari bănci din Franța. Operațiunea de transformare a IFN-ului a început în urmă cu un an–un an și jumătate și va propulsa liderul pieței de credite de consum în concurență directă cu cele peste 30 de bănci din România.

Procesul în sine este mai mult unul administrativ și vine ca urmare a deciziei grupului de a-și optimiza operațiunile din regiune. Transformări similare au loc în Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria și Bul­­garia, iar toate băncile nou-formate sunt subsidiare, ceea ce înseamnă că sunt reglementate de banca centrală din Franța.

Această simplificare, dată de faptul că toate entitățile noi vor trebui să joace după regulile unui singur reglementator, a surclasat dezavantajele trecerii de la sectorul IFN la cel bancar, cu toate că cel din urmă este mai puternic reglementat. „Operăm ca bancă în multe țări. Suntem obișnuiți cu reglementările bancare și, sincer vorbind, salutăm reglementările. Fac parte din joc și din regulile businessului. Astăzi, dacă ești IFN sau dacă ești bancă, nu e cu mult diferit din acest punct de vedere“, spune Bruno Leroux, CEO Cetelem România, într-un interviu pentru NewMoney.

De altfel, BNR a înăsprit recent ce­rin­țele pe care trebuie să le îndepli­nească IFN-urile, argumentând că acestea atrag fonduri de la bănci și dacă în­tâm­pină dificultăți în restituirea lor pot crea pro­bleme în sistem. Chiar și așa, regulile sunt mai dure pentru instituțiile financiare care atrag depozite de la populație.

Cât despre ambițiile noii bănci, Leroux spune că aceasta nu își propune să ajun­gă în fruntea clasamentului local, ci să continue pe direcția construită de IFN, de finanțare a persoanelor fizice. „Ambiția noastră nu este să devenim bancă uni­ver­sală. Modelul va fi de B2C“, spune CEO-ul. Prin urmare, banca se va concentra pe produsele deja existente în portofoliu. Deși Leroux nu exclude schim­bări de strategie pe viitor, deo­cam­dată, noua bancă nu va finanța sectorul corporate sau IMM, iar pe segmentul de persoane fizice va continua să ofere produse de creditare de nevoi personale, credite mai mari, cum ar fi cele ipotecare, nefiind în plan pe termen scurt și mediu.

COMPETIȚIE. În ciuda faptului că a func­ționat ca un IFN, Cetelem era deja în com­petiție cu băncile locale, având do­bânzi similare, cu toate că nebancarele acordă, în general, credite ceva mai scumpe, spune Leroux. Costurile medii ale împrumuturilor sunt de 7-8%, toate produsele având dobânzi fixe. „Astăzi suntem în competiție cu băncile, în ciuda faptului că suntem IFN“, comentează șeful Cetelem.

În perioada următoare, noua bancă va investi în digitalizare, în linie cu strategia grupului, dar nu va ignora nici caracte­risticile pieței locale, și anume că o mare parte a populației trăiește în mediul rural. „Ne adresăm tuturor românilor – atât celor digitalizați, cât și clienților tradițio­nali“, spune Leroux. Iar clienții tradițio­nali se așteaptă la o interacțiune directă cu personalul bancar.

În 2018, Cetelem plănuiește să își ex­tindă rețeaua de sucursale mici, din centre comerciale. IFN-ul operează totodată printr-o rețea de puncte de vânzare. Odată finalizată transformarea, noua entitate nu va viza dezvoltarea unor sucursale bancare tradiționale, un proces costisitor și de lungă durată.

În schimb, Cetelem se va concentra pe consolidarea parteneriatelor deja existente. În afară de creditele de nevoi personale, IFN-ul are în portofoliu carduri de credit cobranduite cu retaileri precum Flanco, Au­chan sau Dedeman.

BNP Paribas Personal Finance va continua să sprijine dezvoltarea subsidiarei locale. Procesul de transformare al IFN-ului nu pare însă a schimba prea multe în modul de operare al Cetelem. Preluat de francezi în 2005, pe vremea când se nu­mea Credisson International, întreaga strategie din ultimul deceniu a acțio­na­rului a fost mularea IFN-ului pe modelul de business al BNP Paribas Personal Finance, liderul pieței creditelor de consum din Europa. În ceea ce privește bran­ding-ul, activitatea comercială din România va continua să se desfășoare sub sigla Cetelem, mai cunoscută publi­cului local.

Cât despre focusul îngust al noii bănci, acesta respectă de asemenea strategia băncii franceze a cărui deviză pare a fi „di­vide și cucerește“. Grupul BNP mai deține în România Arval (soluții corporate de management și leasing opera­țional), Cardif (asigurări), Leasing Solutions (leasing și închiriere) și Real Estate (tranzacții, evaluare, managementul pro­prietății și consultanță).

Cât despre Cetelem-banca, deși strategia nu se schimbă, liga în care joacă va fi una cu totul diferită. Piața bancară din România este dominată de trei bănci care dețin peste 40% din active. Cele mai multe bănci nu au nici măcar o cotă de piață de 1%. Odată cu finalizarea preluă­rilor semnate anul trecut, clasamentul va arăta și mai diferit. Cei mari se vor dis­tanța și mai mult, iar cei mulți și mici se vor bate între ei.

Date de piață

Cetelem va putea, începând cu luna martie a acestui an, să atragă și depozite de la populație, odată ce va da piața IFN-urilor pe cea a băncilor.

• CREDITE. Soldul împrumuturilor acordate de IFN-uri populației se ridica la aproape șapte miliarde de lei, la sfârșitul lunii septem-brie, în creștere cu 30% față de aceeași perioadă din 2016. Valoarea totală a activelor era de 35,6 miliarde de lei, în creștere cu 7,2%.
• REGLEMENTĂRI. Banca Națională a României (BNR) a înăsprit anul trecut cerin-țele de capital pentru IFN-urile care percep dobânzi peste anumite praguri. Decizia a fost motivată prin faptul că deși aceste instituții nu au voie să atragă bani de la populație, se finanțează din sectorul bancar, iar dacă clienții lor au probleme cu rambursarea creditelor, IFN-ul riscă să nu-și poată plăti obligațiile față de bănci, ceea ce poate crea probleme sistemice.
• SPECIFIC. IFN-urile acordă, în general, credite de nevoi personale, de mică valoare, pe o perioadă scurtă de timp. Acest lucru le permite să optimizeze întregul proces. Birocrația redusă face mai simplă acordarea de credite online sau prin telefon clienților lor.

FOTO: Guliver / Getty Images