Cea mai sigură afacere: cum să-ți vinzi compania, dar să rămâi cel mai puternic angajat

O cutumă a businessului românesc spune că antreprenorul iese complet din compania pe care a fondat-o, imediat sau la scurt timp după ce a bătut palma cu un cumpărător. Dar orice re­gulă, fie ea și nescrisă, își are excepțiile.

Acest articol apare în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

„Am rămas să conduc businessul, fiind convins că și o companie plecată din România poate să aibă succes la nivel internațional. Am hotărât să mă implic în continuare și nu aș schimba nimic din decizia pe care am luat-o“, măr­turisește Adrian Minuță (45 de ani), CEO al pro­ducătorului de țiglă metalică și sisteme pentru acoperișuri Bravo Europa. A fondat compania în urmă cu 17 ani, a vân­dut-o în 2013 către un fond de investiții, dar a decis să rămână implicat în dezvoltarea afacerii și în noua formulă de acți­o­nariat. Produ­sele companiei se vând în 16 țări europe­ne, iar Bravo Europa se pre­gătește să ajungă anul acesta la o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro.

EXTINDERE INTERNAȚIONALĂ. Adrian Minuță a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din București, dar a început să lucreze încă din timpul facultății. La 22 de ani era deja director general pe România și Bulgaria al producătorului de materiale de construcții Den Braven, de origine olandeză. În 2001 a decis să se aso­­cieze cu o familie belgiană și să în­ceapă un business pe cont propriu, în urma unei investiții estimate la circa 100.000 de euro. Astfel a apărut Bravo International – precursorul Bravo Europa –, inițial un distribuitor local al unui producător belgian de țiglă metalică.

În 2007, într-o perioadă în care economia românească părea că prinde aripi, antreprenorii au decis să intre în pro­duc­ție și să construiască o fabrică în localitatea Fundulea de lângă București, după o investiție de aproape opt milioane de euro. Numai că un an mai târziu, recesiunea a început să se facă simțită și în Ro­mânia. „În 2010, odată ce se instalase criza economică, ne-am confruntat și cu o falsă criză cu banca ce ne finanța, care începuse să ne restrângă capitalul de lucru și, practic, dezvoltarea noastră a fost pusă în pericol“, spune Minuță, care adau­gă că această situație i-a pus pe el și pe asociații săi belgieni în fața deciziei de a atrage un nou partener în cadrul companiei. În consecință, în 2013, Bravo a fost preluată integral de un fond austriac administrat de EMSA Capital, care mai de­ține în România și producătorul de uși și ferestre din PVC, aluminiu și lemn Aplast.

Intrarea fondului în acționariat a însemnat și scrierea unui nou capitol în dezvoltarea Bravo Europa, de această dată la nivel extern. Compania începuse deja activitățile de export încă din 2011 și ho­tărâse să se concentreze pe distribuția produselor sale prin intermediul magazinelor do-it-yourself, renunțând la micii distribuitori de materiale de construcții și la vânzarea directă către constructori, întrucât criza îi adusese pe mulți dintre aceștia din urmă în insolvență sau chiar faliment. Inițial, Bravo Europa a deschis prima sa filială din străinătate, în Cehia, de unde s-a extins strategic și către alte țări din zonă. Mai mult, în 2015, firma cu rădăcini românești a deschis o fabrică și în Cehia, lângă Brno, de unde asigură livrările către Europa Centrală și de Vest.

Acum, produsele Bravo Europa sunt prezente în 1.600 de magazine do-it-yourself din 16 țări din Europa – Suedia este cea mai recentă dintre acestea, iar din 2018 ar putea urma și Norvegia. Urmă­to­rul pas strategic al companiei ar putea fi însă preluarea unei companii din Fran­ța, „un business mai mic, care activează în același domeniu și are și capacități de producție“. Chiar dacă nu oferă mai multe detalii, Adrian Minuță spune totuși că tran­zacția s-ar putea ridica la câteva mili­oane de euro.

ÎNAPOI ÎN ROMÂNIA. Grupul Bravo Europa a încheiat anul trecut cu afaceri de peste 40 de milioane de euro, din care 48% au fost livrările externe. Cea mai bună piață a fost Germania, cu vânzări de circa 10 milioane de euro în 2017. Grupul are acum aproape 240 de angajați, dintre care 140 sunt în România, 64 în Cehia, iar restul în alte țări din Europa. De altfel, Adrian Minuță recunoaște că interna­țio­nalizarea grupului este una dintre principalele pro­vocări pe care le are pe agendă, având în vedere că barierele culturale își pot pune amprenta asupra unui business. „O altă provocare este aceea că trebuie să stan­dardizăm compania, la fel ca într-o cor­po­rație, iar aici trebuie să fim foarte atenți, pentru că există întotdeauna riscul de a pierde flexibilitatea pe care o companie antreprenorială o are“.

Oricum, după ce și-a securizat o bună parte din piețele europene, grupul condus de Adrian Minuță vrea acum să își concentreze forțele pe (re)cucerirea pie­ței românești. Mai ales că țigla metalică, care reprezintă circa 70% din piața totală de soluții pentru acoperișuri, este și cel mai dinamic segment, cu o creștere de 15% în 2016, potrivit datelor companiei Neomar Consulting. Mai mult, segmentul de țiglă metalică a devenit în ultimii ani un „teren de joacă“ extrem de activ, din care antreprenorii români precum Ho­rațiu Țepeș (prin Bilka) sau familia Iri­mes­cu și grupul românesc Teraplast (prin Wetterbest) au reușit să muște o felie consis­tentă. „Mi se pare fascinantă piața românească, este foarte frumos ceea ce s-a întâmplat. Dacă acum 6-7 ani, jucătorii români nu erau o prezență majoră, acum ei au evoluat, au reinventat jocul. A fost o concurență po­zi­tivă“, explică Minuță.

Evoluția lor a fost sprijinită și de o revenire semnificativă a pieței rezidențiale, atât pe segmentul de renovări, cât și pe cel de construcții noi. „Renovările rămân segmentul principal, ce generează peste 70% din volumele de învelitori (acoperi­șuri, n.r.) pe piața românească. Stocul extins de locuințe vechi, în special din mediul rural, creează încă oportunități în această zonă a renovărilor și reparațiilor capitale, pe care jucătorii din piață luptă să le fructifice cât mai bine“, spun con­sultanții de la Neomar.

În plus, s-a construit din ce în ce mai mult: numai în primele nouă luni ale anului trecut au fost livrate la nivel național aproape 39.400 de locuințe noi, în creș­tere cu aproape 7% față de aceeași pe­ri­oadă din 2016. Dacă ritmul de creș­tere s-a menținut și în ultimul trimestru, 2017 ar putea fi al treilea cel mai bun an de după Revoluție la capitolul construcții de lo­cuin­țe – după 2008 și 2009 – cu circa 56.000 de unități livrate în piață, potrivit estimărilor NewMoney. Cifre suficient de interesante pentru a se transforma într-un as în mâneca strate­giei lui Adrian Minuță de a pune țigla Bravo Europa pe casele cât mai multor români.

Antreprenorul-manager

Sunt puține exemplele în care antreprenorii români și-au vândut businessurile, dar au decis să rămână pe termen lung în cadrul lor, în postura de angajat.

  • RUTA ROMÂNO-SUEDEZĂ. Bogdan Putinică, unul dintre fondatorii IP Devel, compania de software pe care suedezii de la Enea au cumpărat-o în urmă cu un deceniu, este unul dintre aceștia.
  • MANAGER DE TOP. El ocupă acum o poziție de top-management în Enea – senior vicepresident global services, cu responsabilități pe Europa, Asia și America de Nord.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *