Ce veste extraordinară le aduce 2022 celor care și-au montat panouri fotovoltaice acasă sau vor să o facă

Anul 2022 vine cu o veste extraordinară pentru cine și-a montat panouri fotovoltaice acasă sau pentru cine vrea să o facă.

În ultima zi a anului 2021, în Monitorul Oficial apărea o ordonanță de urgență (OUG) mamut, de peste 70 de pagini, care, printre multe alte lucruri cu impact asupra pieței de energie, vine să încurajeze în sfârșit și în România un segment de piață care deja a ajuns foarte dezvoltat în Europa Occi­den­tală: prosumatorii, mici producători de energie care și-au instalat acasă instalații fotovoltaice.

Întâi, iată articolul din OUG despre care este vorba: „La solicitarea prosumatorilor care produc energie electrică în unități de producere a energiei electrice cu o putere ins­ta­lată de până în 200 kW și cu care au încheiate contracte de furnizare a energiei elec­trice, furnizorii de energie electrică sunt obligați:

a) să realizeze în factura prosumatorilor o compensare cantitativă, respectiv să factureze doar diferența dintre cantitatea de energie consumată și cantitatea de energie produsă și livrată în rețea;

b) să reporteze în facturile prosumatorilor, în situația în care cantitatea de energie produsă și livrată în rețea este mai mare decât cantitatea de energie consumată, diferența dintre cantitatea livrată și cea consumată, prosumatorii putând utiliza can­titatea de energie reportată pe o peri­oadă de maximum 24 de luni de la data facturării“.

Ce se schimbă

Noutatea de bază este introducerea compensării cantitative, care este un mare avantaj pentru cine și-a pus sau urmează să își pună panouri fotovoltaice acasă.

În momentul de față, cine are instalații fo­tovoltaice legate la rețeaua electrică pri­mește, în cazul în care produce mai mult decât consumă, prețul mediu al pieței spot de energie electrică al anului precedent pentru energia injectată în rețea. În anul 2021 a primit 19 bani/kWh, în condițiile în care prețul energiei consumate din rețea a crescut abrupt și a ajuns în unele cazuri și la aproape 1 leu/kWh. Deci primea puțin pe ce injecta în rețea și plătea mult pentru ce consuma din rețea.

Introducerea compensării cantitative, mai ales în acest raport de unu la unu, în­seamnă că, dacă face o cerere în acest sens către furnizorul său, prosumatorul nu va mai primi bani, ci va primi înapoi exact energia pe care a produs-o în surplus în pa­nourile sale și a livrat-o în rețeaua elec­trică. Și are la dispoziție doi ani în care poate să consume înapoi din rețea ceea ce a injectat când a avut supraproducție.

Acest lucru este foarte important, pentru că prosumatorul poate consuma din re­țea în perioada iernii, de exemplu, ce a injectat în zilele însorite de vară. Cu alte cuvinte, folosind gratuit rețeaua ca pe o imensă baterie, omul se poate încălzi electric iarna, gratuit în mare parte din timp, folosind energia electrică pe care a produs-o în exces vara, spre exemplu.

Totul depinde de capacitatea panourilor pe care le are, dar, în condițiile în care pre­țul lemnelor de foc și mai ales cel al gaze­lor naturale a explodat în ultimul an, încăl­zirea electrică, folosind mai ales pompele de căldură, va deveni cu siguranță foarte interesantă în contextul compensării cantitative.

Nu se știe când va intra în vigoare compensarea cantitativă, pentru că mai este ne­voie de legislație secundară care trebuie adoptată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Legea spune că ANRE are termen finalul lunii februarie, deci se înțelege că, din această vară, sistemul va funcționa.

Până atunci însă, prosumatorii mai au parte de o veste bună: vor primi mai mulți bani pentru energia injectată în rețea. Cam de trei ori mai mult decât anul trecut, adică 0,54 lei/kWh, față de 0,19 lei anul pre­cedent, pentru că acesta a fost prețul mediu ponderat al energiei de pe piața spot de la București în 2021. Acest preț este, prin lege, cel plătit prosumatorilor pentru energia livrată în rețea prin mecanismul de acum.

Modificările au fost explicate și de mi­nis­trul energiei, Virgil Popescu. „Am reușit la finalul anului trecut, pe Ordonanța care transpunea Directiva 944 a energiei electrice, să aducem niște modificări în plus la Legea energiei electrice – prosumatorii să poată beneficia de compensare cantitativă a energiei electrice. Asta înseamnă că, dacă eu produc de exemplu 10 kilowați pe zi în timpul verii și consum doar 5 kilowați în acea zi în timpul verii, diferența de 5 ki­lo­wați nu mi-o plătește mie furnizorul la un preț indiferent la care mă înțeleg eu cu el, până acum se plătea la prețul anului trecut, deci foarte puțin, ci rămâne în contul meu la furnizor. Furnizorul se folosește de ea. Când vine perioada în care eu produc 3 kilowați pentru că nu mai e soare afară și consum 7 kilowați, acei 4 kilowați se scad din soldul pe care îl am la furnizor. Se va ține cont pe o perioadă de doi ani de zile, acest sold va rămâne în cont la furnizor, se face regularizare. Înseamnă că practic eu pot să beneficiez de energia mea in­diferent de fluctuația de preț în cursul unui an“, a exemplificat Virgil Popescu.

„Aș putea să dimensionez panourile fotovoltaice pe care le pun pe casă în funcție de consumul pe care îl am în timpul unui an, să îmi fac un calcul în așa fel încât practic să folosesc sistemul de distribuție ca pe o baterie imensă și să pot lua din ea și să bag în ea“, a adăugat ministrul energiei.

Statu a ajutat și nu prea

Zoltán Nagy Bege, vicepreședintele ANRE, a declarat în toamnă că la finalul lui iulie 2021 erau înregistrați la nivel național 9.000 de prosumatori și mai erau alte „câteva mii“ în procedura de obținere a certificatului de prosumator. Acum am sărit, așadar, de pragul de 10.000 (date oficiale agregate nu există), unele voci vorbesc despre 12.000, insuficient față de sute de mii sau chiar mi­lioane, câți sunt în țările din vestul Europei.

Statul a inițiat acum doi ani un program derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), „Casa Verde Fotovoltaice“. Oferă o subvenție de până la 20.000 de lei – sau maximum 90% din valoare – oricărei persoane fizice care dorea să își monteze un sistem fotovoltaic. Banii se dau prin in­ter­mediul unor firme de instalatori validați în prealabil de instituție, care urmează să încarce dosarele doritorilor într-o aplicație informatică. A fost un eșec prima dată, au fost acuzații de fraudă informatică, nedo­vedite în final, dar 13.000 de cereri dintre cele circa 26.000 depuse au fost invalidate, după care au urmat procese. A fost un eșec și a doua oară, la finalul lui 2021, la relansarea programului, când, după doar câteva ore, aplicația informatică s-a stricat.

AFM mai încearcă o dată și a anunțat schimbarea condițiilor de înscriere și poate a treia oară va fi cu noroc pentru alte câteva zeci de mii de persoane care doresc să acceseze programul guvernamental.

Un mic calcul

Grosier, să luăm un sistem de 7 kWp, adică undeva la maximum 20 de panouri fotovoltaice, montate pe acoperiș, de preferat pe direcția sud.

  • 1200 DE ORE. În România, dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice mari iau în calcul, atunci când fac planul de business, circa 1.200 de ore de soare pe an. Desigur, există multe variabile, cum ar fi zona geografică, vremea, gradul de înclinare și orientare a panourilor etc.
  • 8.000 KWH. Într-un an, sistemul de 7 kWp va produce așadar circa 8.000 kWh, dacă totul este în gra­fic, în lunile cu soare. La circa 1,2 lei/kWh, cât costă acum energia electrică la majoritatea furnizorilor, aveți o producție care înseamnă, în bani, undeva la 1.800-1.900 de euro într-un an. Bani pe care nu îi mai dați pe energia electrică, fie că o consumați, parțial, vara, când o produceți, fie iarna, când nu e soare. În acest ultim caz, puteți folosi parțial electricitatea ca să vă încăl­ziți, deci nu mai plătiți pentru gaze.
  • COSTURI. Costul unui sistem de 7 kWp este de circa 7.000-9000 de euro, cu tot cu montaj.

Acest articol a apărut în numărul 131 al revistei NewMoney

FOTO: Getty