Ce surprize a oferit Bursa de Valori București în trimestrul al treilea din perspectiva acțiunilor companiilor listate

În pofida profiturilor însemnate raportate de companiile energetice listate pe piața locală de capital, evoluția acțiu­ni­lor bursiere pare a nu mai ține cont de acestea, o parte din explicație fiind teama investitorilor că profiturile ar pu­tea fi supraimpozitate.

Inflația, războiul din Ucraina și aprecierea dolarului au contribuit la scăderea ge­ne­ralizată a burselor, în special a celor europene. Al treilea trimestru din 2022 „a fost unul dintre cele mai slabe din ultimii ani, atât pentru piața din România, cât și pentru cele externe“, notează într-un raport destinat investitorilor bro­kerii de la Prime Transaction. Foarte puțini emitenți din indicele BET-BK, indice de tip benchmark, care urmărește ac­țiu­nile a 30 de companii listate la Bursa de Valori București (BVB), selectate pe cri­terii de lichiditate, au avut randamente trimestriale pozitive, iar motivele sunt în cele mai multe cazuri greu de identificat, aver­ti­zează ei.

„Deși rezultatele financiare au fost în general unele bune, acestea nu s-au transferat neapărat și către prețul acțiunilor. Mai ales în topul celor mai mari scăderi sunt mai multe surprize, cu emitenți ale că­­ror rezultate și/sau perspective nu ar jus­tifica o evoluție bursieră negativă“, se arată în analiza Prime Transaction. Dintre cei 30 de emitenți din indicele BET-BK, doar 8 au avut randamente pozitive în tri­mestrul al treilea din acest an, față de 12 în trimestrul anterior.

Numărul emitenților pe minus a crescut astfel de la 18 la 22. Dacă luăm în calcul și deprecierea leului față de dolar, doar 4 emi­tenți din 30 au fost pe plus. „Mediana randa­mentelor în lei a fost de -9,50%, față de -1,26% în T2. În dolari, mediana a fost de -15,19%, față de -5,16% în T2“, reiese din calculele brokerilor, în aceste valori fiind incluse și dividendele, și acțiunile gratuite.

Surprizele

Acțiunile companiilor din sec­torul energie și utilități au avut o evo­lu­ție mixtă, nu neapărat corelată cu rezulta­tele financiare. Probabil cea mai mare sur­priză a fost Romgaz (SNG), care a încheiat trimestrul al treilea cu o scădere de 13,1%, în ciuda rezultatelor foarte bune și a contextului extrem de favorabil. „În trimestrul anterior, acțiunea SNG avusese cel mai mare randament din indicele BET-BK, așa că e posibil ca scăderea din T3 să fi fost cau­zată și de marcări de profit, mai ales având în vedere scăderile generalizate ale pieței“, se arată în raportul Prime Transaction. Pe ultimul an, randamentul Romgaz este în con­tinuare pozitiv, de peste 25%, al treilea cel mai bun rezultat de la bursa din București.

Electrica a avut parte, la rândul său, de o evoluție bursieră slabă în trimestrul al trei­lea, cu toate că a reușit să treacă pe profit. Acțiunile furnizorului de energie se află de mult pe o pantă descendentă, înregistrând o scădere de peste 50% față de maximul atins în februarie 2021.

Pe de altă parte, Transgaz a reușit să ră­mână pe plus, în ciuda faptului că pierderea trimestrială s-a adâncit în T3. „O explicație posibilă este dată de perspectivele de vii­tor, după ce lipsa gazului rusesc a determinat grăbirea atât a interconectării cu sur­sele din zona Mării Caspice, cât și a exploa­tării gazelor din Marea Neagră (cel puțin la nivel declarativ)“, motivează brokerii.

Rezultatele bursiere slabe ale companii­lor energetice au fost afectate și de decla­ra­țiile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (cu ocazia discursului său anual asupra stării Uniunii Eu­ropene), care a vorbit despre profiturile uriașe ale producătorilor de energie și car­buranți „provenite din război“. „Companii care produc energie cu un cost scăzut reali­zează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici nu au visat“, a spus șefa Comisiei Europene, propunând supraimpozitarea acestora.

Regiunea

Este neclar însă cum ar urma să fie realizată această supraimpozitare, Fon­dul Monetar Internațional (FMI) averti­zând că orice modificare trebuie comu­ni­cată clar și nu se poate aplica profiturilor rea­lizate deja. Potrivit FMI, sistemul de taxe ar trebui să fie clar, predictibil și dominat de lege, ceea ce înseamnă că o propunere de a taxa profiturile excesive „care să se aplice profiturilor deja realizate este o ini­țiativă problematică“, a precizat expertul fiscal al instituției, Vítor Gaspar. În prima lună de la anunțul Comisiei Europene, indi­cele BET-NG, care urmărește acțiunile celor mai importante zece companii energetice listate la București, a pierdut circa 10%.

Capitalizarea bursieră a companiilor lis­tate pe piața locală de capital a scăzut în septembrie la 34,6 miliarde de euro, cu 25,2% mai puțin decât anul trecut, potrivit da­telor BVB. Deși scăderea a fost relativ generalizată la nivel european, cele mai afec­tate piețe au fost cele aflate în apropierea conflictului, adică Polonia, România, Ungaria, Cehia și Slovacia. În trimestrul al trei­lea, piețele europene au fost influențate și de deprecierea valutelor față de dolar.

„Pe ultimele 12 luni, lucrurile stau chiar mai rău, scăderile ajungând până spre 50%, o amploare pe care nu am mai văzut-o de la criza din 2008. Bursele din Ungaria și Polonia au rămas pe ultimele două locuri în Europa, urmate de cea din Rusia (-43,9%)“, avertizează brokerii Prime Transaction.

Indicele BET a scăzut cu circa 30%, în vreme ce indicele BET-BK suferă unele dintre cele mai mari scăderi trimestriale, res­pectiv anuale, de la înființare.

Amânările

Având în vedere acest context, nu este de mirare anunțul administratorilor Fondului Proprietatea (FP) de amâ­nare a ofertei publice inițiale (IPO) a companiei Hidroelectrica, probabil cel mai aș­teptat eveniment bursier al ultimului deceniu. Listarea a fost amânată pentru aprilie 2023, fiind programată inițial pentru 15 noiembrie. FP a motivat întârzierea invocând opoziția guvernului român ca listarea să se facă și la bursa din Londra concomitent cu cea de la București, potrivit lui Marius Dan, directorul general adjunct al Franklin Templeton – care administrează FP.

Și pachetul de acțiuni de vânzare ar pu­tea fi diminuat, în contextul în care adminis­tratorul FP se îndoiește că la BVB ar putea fi absorbită o ofertă de 15-20% de acțiuni Hi­droelectrica, pachet cu o valoare esti­mată la 2,5 miliarde de euro. „Pentru a fina­liza o IPO la Bursa de Valori București, tran­zacția ar putea fi diminuată cu 1 până la 1,5 miliarde de euro“, a declarat Marius Dan pentru Reuters. Listarea Hidroelectrica ar putea spori cu aproximativ 50% capitalizarea totală a companiilor listate la Bursa de Va­lori București, ceea ce ar atrage acorda­rea statutului de piață emergentă și de că­tre furnizorul de indici globali MSCI, după ce BVB l-a obținut din partea FTSE Russell.

Listarea companiei Salrom, la care FP de­ține 49% din acțiuni, a fost anunțată tot pen­tru anul viitor. Salrom promite să devină și o vedetă a producției de grafit, prin redeschiderea unor mine abandonate în 2004 și în 2006. Între timp, grafitul a devenit o re­sursă foarte va­loroasă, în goana globală pen­tru materiale și minereuri rare. Produc­ția de grafit ar plasa România pe harta producției de ba­terii electrice și a tranziției la energie verde, acesta fiind materia primă principală și pentru electrozii industriali, necesari inclusiv pentru electrolizoarele de apă care produc hidrogen. Sunt doi ași, care ar putea face din 2023 un an bursier extrem de important. Dacă vor fi jucați.

Cine, ce, cât

Energia este un sector foarte bine reprezentat la Bursa de Valori București, raportând re­zultate finan­ciare preponderent bune în acest an.

• PONDERE. Companiile din energie dețin o pondere semnificativă în BET, principalul indice al Bursei de Va­lori București, de aproape 40%. Spre comparație, ponderea sectorului energetic este la jumătate în Polonia, cu toate că și acolo energia este unul dintre cele mai reprezentate domenii. Energia are o pondere de circa 21,3% în WIG20, indicatorul principal al bursei de la Var­șovia, care urmărește evolu­ția celor mai importante 20 de companii listate.
• CÂȘTIGURILE. Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz (SNG), cel mai mare produ­cător de gaze din Ro­mâ­nia, a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 1,7 miliarde de lei, de peste două ori mai mare decât cel de anul trecut. Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) a încheiat prima jumătate a anului cu un profit net de 1,2 miliarde de lei, triplu față de 2021. SNP Pe­trom (OMV) a anunțat un profit net de 4,6 miliarde de lei în primul semestru al aces­tui an. Statul român câștigă deja de pe seama veniturilor suplimentare realizate de companiile energetice, fiind acționar la acestea.

Acest articol a apărut în numărul 150 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly