Ce strategii adoptă micile studiouri locale de jocuri video pentru a dezvolta produse cu valoare adăugată mai mare

Studiourile românești de jocuri video își pun de câțiva ani semnătura pe titluri de top ale industriei globale de pro­fil. O parte dintre ele reprezintă mari jucători din piață, în timp ce studiourile mici caută soluții și finanțări pentru a dezvolta produse de top.

La începutul lui martie, studioul local de jocuri video Metagame anunța că a fost achiziționat de Fortis, dezvoltator și pu­blisher american de jocuri fondat în toamna lui 2021. Fortis a fost fondat de Steven Chiang, președintele Fortis și fost vicepreședinte executiv pentru studiourile globale la WB Games (divizia de jocuri a Warner Bros.), Shawn Foust, directorul operațional al Fortis, fost director executiv al WB Games și chief executive officer (CEO) al Plexchat, precum și Calvin Lau, fost lead designer pentru mai multe jocuri de succes, actualmente director de produs la Fortis.

Achiziția Metagame face parte din stra­tegia companiei americane de a se consolida la nivel global. „Fortis a fost fon­dată anul trecut și au pornit făcând niște achiziții. Strategia lor a fost să ia niște echipe deja formate și care pot să pro­ducă rapid, astfel încât să-și accelereze intrarea în piață“, spune Daniel Nay, cofondator Metagame. Fortis a achiziționat și alte două studiouri de jocuri, Doppio Games (Portugalia) și Oktagon Games (Brazilia). „Ne aflăm la începutul unei noi oportunități uriașe pentru ca jocurile să aibă cel mai mare și mai pozitiv impact asupra culturii la nivel global și la cel al ex­pe­rienței umane“, a declarat Steven Chiang, cofondator și președinte al Fortis, companie deținută integral și finanțată de Las Vegas Sands, unul dintre cei mai mari ope­ratori de resorturi de lux și cazinouri din lume, cu o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de dolari în 2020.

Nevoia de schimbare

Studioul de jocuri românesc achiziționat de Fortis a fost fondat în 2016 de Dan Teodorescu și de Daniel Nay, cunoscuți în industria de jocuri video din România, împreună cu artistul No­per (Radu Pop). Metagame și-a pus deja semnătura pe două producții de jocuri vi­deo, „Tap Busters“ și „Zombieland“, ultimul realizat impreuna cu Sony Pictures. „Jocurile ca ale noastre au un potențial de venituri de la 5 milioane de dolari la 30 de milioane de dolari“, spune Daniel Nay. Numai că alături de partenerii săi intenționează să dezvolte jocuri mult mai elaborate și care să gene­reze de-a lungul timpului venituri de sute de milioane de dolari.

Cele două jocuri ale Metagame sunt valorificate acum prin publisheri, iar echipa de conducere a studioului intenționa ca ur­mă­toarea generație de produse să fie realizată pe cont propriu, de la concept la vânzare. Pentru aceasta însă, Metagame avea nevoie de mai multe runde de finanțări pentru a-și putea pune la punct nu doar capacitățile de a produce jocurile, ci și pe cele de marke­ting și vânzări. „Pentru asta am început să căutăm investiție. Și am vorbit cu foarte mulți investitori din zona de gaming și așa am ajuns și la fondatorii Fortis, care ne-au spus care e viziunea lor“, povestește Daniel Nay.

Negocierile s-au desfășurat pe parcursul a mai mult de jumătate de an, iar Nay spune că au început înainte ca Steven Chiang, Shawn Foust și Calvin Lau să lanseze Fortis. Cum cei trei americani aveau foarte multă experiență în industria jocurilor video, echipa Metagame s-a arătat interesată de colaborare, chiar dacă inițial nu a fost luată în calcul o vânzare. „A fost un schimb de ex­periență și ne-am dat seama că vrem să lucrăm cu oamenii ăștia, chiar dacă nu mai avem noi 100% controlul, dar putem face și jocuri mult mai ambițioase, și asta ne dorim în final“, explică Daniel Nay.

În momentul achiziției, Metagame avea o echipă de 15 persoane și o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro, iar acum Daniel Nay spune că va începe o campanie de angajări pentru a ridica studioul la un nivel mai înalt de producție.

De la corporatist la antreprenor

Daniel Nay este de profesie programator, fiind absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare de la Universitatea Poli­teh­nica București. S-a angajat la biroul local al producătorului de jocuri Gameloft încă din ultimul an de facultate. Înainte de a intra în antreprenoriat a ocupat o poziție de mana­ger la Adobe România, de unde a plecat în 2014.

Având o situație financiară foarte bună, din 2014 până în 2016 a luat o pauză și a călătorit împreună cu soția sa, cu mașina, prin Europa. În călătoriile pe care le-a făcut chiar se gândea să se mute într-una dintre țările vizitate, însă și-a dat seama că nu vrea să plece din România. Reîntors în țară, a în­ceput să se gândească tot mai serios la deschiderea unui business.

L-a întâlnit atunci pe Dan Teodorescu, pe care îl cunoștea din perioada în care a lucrat la Gameloft și care, între timp, a condus o perioadă studioul local al Electronic Arts. „Și el era într-o pauză în acel moment. Fiind mai cunoscut ca mine în zona de ga­ming din România, ne-am gândit să facem ceva împreună, pentru că aveam idei ase­mănătoare“, detaliază Daniel Nay. În 2016 l-a întâlnit și pe cel de-al treilea cofondator al Metagame, Noper (Radu Pop), artist cunoscut în advertising. „Eu eram programatorul, Dan, designerul, iar Noper, artistul“, mai spune Nay.

O piață în creștere

În primul an de pan­demie, piața jocurilor din România a cres­cut la circa 218 milioane de dolari, un avans de 19,1% față de anul precedent. Și asta, în condițiile în care piața globală a jocurilor video s-a ridicat în 2020 la peste 170 de miliarde de dolari, jumătate din venituri fiind generate de sesiunile de jocuri de pe dispozitivele mobile.

Potrivit lui Daniel Nay, businessul din zona studiourilor de jocuri video s-a comportat foarte bine în perioada pandemiei. „Cu siguranță oamenii s-au jucat mai mult, au fost sesiuni mai mari, pentru că au stat în case, și au crescut toate tipurile de jocuri“, adaugă acesta. Inițial a crezut că utilizatorii se pani­chează și nu vor mai juca, pe fondul emoției și al temerilor care se înregistrau la începutul lui 2020. Însă lucrurile au stat diferit, iar numărul de jucători a crescut, în special de pe dispozitive mobile.

La începutul pandemiei, compania a avut totuși unele probleme. Metagame abia lan­sase un joc și voia să facă angajări pentru a putea dezvolta și mai mult produsul. Anun­țurile de angajare au fost făcute din februarie 2020, doar că, începând cu luna martie, nimeni din industria IT nu mai părea dispus să își schimbe locul de muncă. Mai ales cei care lucrau în corporații și care nu voiau să riște îndreptându-se către un startup. „După șase luni, lumea s-a mai liniștit și apoi am găsit oameni“, mai spune Daniel Nay. Una dintre metodele prin care a atras noi anga­jați a fost programul flexibil de lucru, mai ales că mulți voiau să lucreze de acasă și nu după un program fix. În cazul Metagame, programul flexibil a adus mai multă productivitate și eficiență.

Antreprenorul menționează că, odată cu lansarea jocului „Zombieland“, Metagame a devenit mai credibilă în piață și mai sigură. Pe acest fond al dezvoltării de produse, Nay spune că a apărut și ideea de a trece la un nivel mai performant al producției de jocuri. În momentul de față, când echipa sa face parte din Fortis, se va adapta noilor condiții de piață, urmând să elaboreze noi concepte de jocuri care să genereze venituri mult mai mari decât până acum.

Acest articol a apărut în numărul 137 al revistei NewMoney.

FOTO: Laszlo Raduly