Ce soluție de supraviețuire a găsit restaurantul Pescăria lui Matei din Agigea, dacă restricțiile din domeniul HoReCa se vor prelungi
HoReCa a încasat cea mai puternică lovitură în urma pandemiei, iar antreprenorii din industrie au încercat, în perioada înghețării afacerilor, să salveze tot ce se mai poate salva. Pentru unii dintre ei, cum este Matei Datcu, asta înseamnă inclusiv dezvoltarea unor noi linii de business.
Încă de la deschiderea sa din 2014, Pescăria lui Matei de la Agigea a fost un business care a crescut constant, deși restaurantul nu este amplasat în centrul unei stațiuni renumite de pe litoralul românesc. Chiar și așa, în cei șase ani de funcționare, Pescăria lui Matei a reușit să aducă mulți clienți de la sute de kilometri distanță, inclusiv în afara sezonului. Într-o discuție de anul trecut cu NewMoney, proprietarul Matei Datcu spunea că, în weekendurile din octombrie și noiembrie, avea constant clienți din București, Ploiești sau Brașov.
La fel ca majoritatea afacerilor din industria restaurantelor, în martie 2020, odată cu emiterea primelor ordonanțe militare, Pescăria s-a închis și a început să aștepte „dezghețul“. „Cel puțin în această perioadă am renovat restaurantul. Dacă această situație creată de pandemie va continua, mă voi orienta către producție“, spune acum Matei Datcu.
Cu o cifră totală de afaceri de peste 3,1 milioane de euro în 2019, în creștere cu mai bine de o jumătate de milion de euro față de 2018 – an în care a înregistrat un profit de peste 800.000 de euro –, Pescăria lui Matei are propria linie de producție pentru preparatele afumate sau marinate pe care le are în meniu.
Alternativa premium
În cazul în care restaurantul va rămâne mai mult timp închis sau cu activitatea redusă, Matei Datcu se gândește să ambaleze preparatele pe care le produce și să le livreze în rețelele magazinelor alimentare. Iar acest lucru va implica extinderea capacității de producție, care momentan acoperă doar necesitățile restaurantului. În acest scenariu, preparatele ar urma să fie comercializate sub brandul Pescăria lui Matei, pe segmentul premium, iar partea de producție va fi asigurată de o altă companie controlată de familia Datcu, Sarda Fish, cu activități de pescuit și procesare a peștelui. În cele aproape trei luni de restricții, Matei Datcu a mai avut active alte două linii de business – pescuitul pe mare și pe Dunăre, respectiv livrările de mâncare la domiciliu. Pe zona de delivery a intrat în aprilie 2019,
în urma unei investiții inițiale de circa 120.000 de euro, care a crescut între timp la peste 200.000 de euro. Practic, Matei Datcu a achiziționat trei mașini și și-a făcut propria linie de livrare pentru a controla mai bine și acest segment.
„Nu mai sunt dependent de nicio platformă de takeaway. Acum îmi este mai ușor pentru că știu pe cine să cert dacă ceva nu iese bine“, glumește antreprenorul. El se declară mulțumit de modul în care se dezvoltă afacerea, care a înregistrat în ultimele luni o creștere de 10%. Un avans pe care îl pune nu doar pe seama creșterii numărului de comenzi de mâncare din perioada stării de urgență, ci și pe eficiența investițiilor făcute în dezvoltarea acestei linii de business.
O linie de business pe care aproape toți jucătorii din industria restaurantelor vor să o crească, chiar dacă pentru mulți dintre ei nu a reprezentat mare lucru în această perioadă de criză. „În cazul nostru, zona de delivery a însemnat circa 200.000 de lei pe zi, ceea ce reprezintă doar 6-7% din cifra de afaceri zilnică din perioada anterioară crizei“, exemplifică Marian Alecu, unul dintre acționarii celui mai mare grup de restaurante cu acționariat românesc din piața locală, City Grill. În opinia acestuia, acest segment va primi pe viitor mai multă atenție din partea antreprenorilor din zona HoReCa.
În standby
Până la o nouă decizie a autorităților, Pescăria lui Matei va rămâne închisă, dar Matei Datcu spune că nu a renunțat de tot la personal. O parte din acesta lucrează pentru divizia de livrări la domiciliu, iar alții au fost trimiși în șomaj tehnic. Activitatea de pescuit se desfășoară normal, iar peștele care nu este folosit în zona de takeaway este congelat.
În sezonul trecut, Matei Datcu a lucrat și cu 16 angajați pe care i-a adus din Sri Lanka. Aproape jumătate dintre aceștia sunt implicați acum în activități conexe, iar ceilalți au contractele de muncă suspendate; aceștia din urmă sunt însă păstrați în standby de antreprenor, care le asigură cazarea și masa până la redeschiderea restaurantului de la Agigea.
Despre repornirea activităților din HoReCa, Alecu spune că va fi un proces dificil „pentru cei care au businessuri mici, pentru că în prima lună trebuie să asigure banii de salarii, stocuri, utilități și chirie“. Potrivit acestuia, în industria restaurantelor vor apărea noi cheltuieli, legate de articole și echipamente sanitare. Mai mult, se așteaptă ca puterea de cumpărare să scadă în perioada ce urmează, iar prețurile produselor să fie și ele mai mici. Așa cum vor fi, cel mai probabil, și veniturile angajaților din domeniu – reprezentând salariile propriu-zise și o cotă din bacșișurile lăsate de clienți. În actualele condiții de distanțare socială și de la teama unor clienți de a mai merge la restaurant, crede Alecu, partea de bacșișuri va fi substanțial diminuată și se va simți în veniturile finale ale angajaților din industria restaurantelor.
În ceea ce îl privește, Matei Datcu spune că nu va avea probleme la repornirea restaurantului și că va avea stocuri suficiente pentru a reveni pe piață. Totuși, recunoaște că știe cum va arăta relansarea acestei industrii și ce va însemna concret pentru afacerea sa. Și asta cu atât mai mult, cu cât Pescăria lui Matei este un business de familie.
Pornită în urmă cu șase ani, afacerea s-a bazat pe materia primă obținută de familia Datcu din activitățile de pescuit marin și din balta Bugeac, din apropiere de Ostrov, pe malul drept al Dunării. Absolvent al Facultății de Chimie Alimentară a Universității Dunărea de Jos, din Galați, a fost sfătuit de tatăl său, pescar și el, să nu se orienteze către piscicultură, pentru că a învățat de mic toate tainele acestei meserii și nu are rost să repete ceea ce știe deja. După facultate a lucrat un timp destul de scurt la Direcția Sanitar Veterinară, ca inspector. Însă a ales să iasă și pe mare, dar să arunce și în oală ce prinde în plase. Și asta cu atât mai mult, cu cât a crescut de mic într-o cherhana.
În final a renunțat la slujba la stat și a devenit antreprenor. În cazul în care restaurantul va rămâne pe locul al doilea, iar producția va deveni una dintre liniile principale de business, Matei Datcu va pune accentul pe activitățile de pescuit, care vor fi sursa de materie primă pentru noua afacere.
Cine, ce, cât
Piața locală a peștelui este dependentă de importuri. În 2018, consumul de pește din România a fost de doar șapte kilograme per capita, de patru ori mai puțin față de media înregistrată în UE.
- Evoluție. În 2018, piața locală a peștelui a crescut cu circa 10% față de anul precedent, ajungând la peste 380 de milioane de euro.
- Surse. Consumul de pește din România este acoperit în proporție de 18% din producția internă, restul fiind asigurat de importuri din Grecia, Bulgaria, Italia, Spania sau din țările nordice.
- Producție. România produce anual 18.000 de tone de pește; o jumătate din această cantitate provine din acvacultură, iar cealaltă jumătate – din pescuit.
- Potențial. Suprafața piscicolă din România exploatată de ferme este estimată la 80.000-100.000 de hectare.
- Câștiguri. Cele mai mari marje de câștig pe piața peștelui sunt înregistrate în restaurante, circa 100%. Urmează magazinele, cu 30%, și importatorii, care au adaosuri de circa 5-10%.
- Delicatese. Piața fructelor de mare din România este estimată la peste 40 de milioane de euro. Cele mai vândute fructe de mare sunt creveții, urmați de scoici, calamari și caracatițe.
- Statistică. Consumul de pește din restaurantele bucureștene a crescut cu circa 10% în primele trei trimestre din 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.
Acest articol a apărut în numărul 90 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper
