Ce se va întâmpla cu economia după creșterea peste așteptări din prima jumătate a anului

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 22 (28 august-10 septembrie) al revistei NewMoney

PIB-ul a crescut peste așteptări, dar înainte de a desface șampania mai trebuie găsit un răspuns la întrebarea „Și cum va crește el când nu vor mai fi bani în plus de împărțit?“

Datele semnal legate de evoluția economiei în prima jumătate a anului au surprins, pentru prima dată în mult timp, în sensul pozitiv. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 5,8% în semestrul întâi, mult peste prognozele din piață și într-un ritm mai accelerat chiar și decât cel anticipat de Comisia Națională de Prognoză (CNP), instituție care a avut de departe cea mai optimistă proiecție. Veștile bune se opresc însă aici.

„Pe total an, într-adevăr cred că va fi o diferență față de ceea ce a prognozat toată lumea. Nici eu nu credeam că va trece de 5%“, spune analistul Aurelian Dochia. În opinia sa, impactul exploziei consumului a fost subestimat, în parte deoarece o serie de măsuri care au continuat să-l alimenteze nu au fost luate în calcul la prognozele inițiale, acestea

fiind implementate după alegerile din iarnă. Chiar și așa, creșterea poate spec­taculoasă a PIB-ului nu este o „dovadă că miracolele se întâmplă și țin la nesfârșit“, spune Dochia. Pe viitor nu se vor mai produce modificări atât de însemnate de venituri și reduceri atât de drastice de taxe care să alimenteze avansul accele­rat al PIB-ului.

VÂRFUL. Ce se întâmplă acum cu economia este opusul expresiei „am ajuns la fundul prăpastiei, așa că pot merge doar în sus de aici“. În lipsa unor stimuli de amploarea celor din ultmii ani, creșterea economică va fi una modestă. „Ne men­ținem prognoza. Vârful de creștere va fi atins în acest an, urmând ca ritmul să încetinească gradual. Politica fiscală va trebui să devină mai strânsă de acum, în special având în vedere că Executivul și-ar putea rata ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, riscând să intre în proce­dură de deficit excesiv“, explică Felix Winnekens, associate director la agenția de rating S&P, instituție care și-a revizuit recent la 4,7% prognoza pentru acest an.

O nouă revizuire în sus ar putea veni după ce Institutul Național de Statistică (INS) va publica datele legate de sursele care au alimentat creșterea, spune Winnekens. Asemănările dintre situația ac­tuală și cea din perioada 2007-2009, când economia „duduia“ ca urmare a unor sti­­muli fiscali, nu îi scapă nici analistului străin. Dar Winnekens vede și mulți factori diferențiatori. Deși indicatorii macro se degradează, deficitele sunt cu mult mai mici decât erau când a lovit criza. Cu toate că România se poziționează mai bine din acest punct de vedere, vulnera­bi­lități există. Datele privind PIB-ul sunt printre puținele cifre pozitive, tabloul ge­­neral fiind înroșit de multe alte minusuri.

CÂND SE RETRAG APELE. Valul creș­terii economice demne de invidiat va trece în curând, este de părere și Andrei Rădulescu, economist-șef al Băncii Tran­silvania, pe fondul „disipării impactului noului Cod Fiscal, deteriorării echilibrelor macroeconomice și pierderii de competitivitate“. Asta pentru că fără consum nu prea are cine să-l alimenteze. Lu­cră­rile de construcții au scăzut cu 7,2% în prima jumătate a anului ca urmare a pră­bușirii investițiilor publice (-45% în pri­mele șase luni). Climatul investițional s-a menținut dificil, o consecință directă a creșterii costurilor cu forța de muncă și a tensiunilor din spațiul public. Inves­tițiile străine directe au scăzut cu 13,4% în primul semestru față de aceeași pe­rioadă a anului trecut. Nu în ultimul rând, relațiile comerciale internaționale au avut un efect negativ asupra creșterii economice.

Ritmul de creștere al importurilor l-a depășit pe cel al exporturilor, diferența dintre cele două fiind de 5,8 miliarde de euro în iunie, cel mai ridicat nivel din decembrie 2008. „Considerăm că dina­mica PIB-ului din semestrul întâi este nesustenabilă, aspect confirmat de climatul investițional dificil, tergiversarea reformelor și deteriorarea echilibrelor macroeconomice“, spune Rădulescu. Un prim semn de încetinire s-a văzut chiar în datele foarte bune din trimestrul doi.

Creșterea din trimestrul doi față de trimestrul unu al lui 2017 a fost mai mică decât cea din primul trimestru al anului față de ultimul trimestru al anului anterior. Pare un detaliu mărunt, dar el nu a trecut neobservat de economiști. „Este clar că inerția (consumului, n.r.) este mai mare decât se anticipa“, spune și Ciprian Dascălu, economist-șef la ING, în legătură cu cifrele-surpriză publicate de INS.

Mai grav este însă că, în afară de consum, ceilalți factori care determină creș­terea economică au avut, cel mai probabil, o contribuție negativă la evoluția PIB-ului, anticipează el.

FORȚA TIMPULUI. Există posibilitatea ca România să fi risipit multe oportu­nități în acești ani de stabilitate și de creș­tere în care investițiile au fost neglijate, politicile publice fiind orientate către majorarea veniturilor, după o lo­gică electorală simplă. „Reformele structurale“ sunt greu de vândut. O posibilă explicație ar putea avea legătură cu imposibilitatea oamenilor de a se proiecta în viitor, după cum explică psihologul american Dan Gilbert.

Este greu să-ți imaginezi cum va arăta viața ta în zece ani și poate, pe același principiu, îți este greu să cuantifici dacă o autostradă ți-ar fi mai utilă decât mă­rirea de salariu pe care ai primit-o ieri. „Cei mai mulți dintre noi ne amintim cum eram în urmă cu zece ani, dar ne este greu să ne imaginăm cum vom fi peste alți zece. Timpul este o forță pu­ter­nică“, spune Gilbert.

Cert este că, în acest ritm, autostrada nu se va construi, iar în zece ani s-ar putea să știm sigur că ne-ar fi fost mai utilă.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Logică bugetară” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Măsurile fiscale care au făcut posibilă creșterea economică au împovărat bugetul general consolidat, iar veniturile s-ar putea dovedi insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor.[/vc_column_text][vc_column_text]

• VENITURI. În prima jumătate a anului, la bugetul general consolidat s-au încasat cu peste 1,2 miliarde de euro mai puțin decât ar fi trebuit, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

• MĂSURI. Reintroducerea supraaccizei, plafonarea indemnizațiilor pentru mame și eliminarea plafonării CAS și CASS se numără printre măsurile luate de Guvern pentru a acoperi gaura de la buget.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images