Ce schimbări ar putea apărea în ordinea mondială dacă Donald Trump va câștiga alegerile din 2024 din Statele Unite

Alegerile din 2024 din SUA vor fi decise de doar câteva zeci de mii de vo­tanți din puținele state nehotărâte. Soarta lumii va depinde de voturile lor. Un Donald Trump a doua oară la Casa Albă va marca un punct de cotitură pentru ordi­nea mon­dială, cum nu a fost în timpul pri­mu­lui său mandat.

O umbră planează asupra lumii, după cum reiese din noua ediție a ghidului The World Ahead 2024, al celor de la The Economist, despre principalele evenimente care vor marca anul viitor. Ei bine, în acest ghid predictiv anual, nicio per­soană nu a eclipsat analiza pe 2024 fă­cută de britanici la fel de mult ca Donald Trump. Probabilitatea unei victorii a lui Trump în noiembrie 2024 este de 50%.

Până acum, Trump domină alegerile primare republicane. Mai multe sondaje îl pla­sează în fața președintelui Joe Biden în statele indecise. Într-unul dintre ele, realizat pentru The New York Times, 59% dintre votanți îl considerau de încredere în privința economiei, în comparație cu doar 37% în dreptul lui Biden. Și, aparent paradoxal, în primare cel puțin, procesele civile și acuzațiile penale l-au întărit pe fostul președinte republican. Decenii la rând, democrații s-au bazat pe sprijinul alegătorilor de culoare și hispanici, dar un număr tot mai semnificativ aban­do­nează acum partidul.

Așadar, în următoarele 12 luni, o gre­șeală a oricărui candidat poate fi de­cisivă pentru cursul alegerilor și, implicit, pentru cum va arăta lumea după 2024.

Momentul în care Donald Trump ar pu­tea reveni la Casa Albă este unul delicat. Un moment în care democrația ame­ri­cană este în pericol. Faptul că a susținut până la violențe că a câștigat alegerile din 2020 nu a fost doar o minciună, ci și un pariu cinic că-și poate manipula și intimida com­pa­trioții. Culmea este că a funcționat.

Apoi, pe plan extern, America se con­­fruntă cu o ostilitate crescândă, fiind pro­vocată de Rusia în Ucraina, de Iran cu mili­țiile sale din Orientul Mijlociu și de China în Taiwan și în Marea Chinei de Sud. Cele trei țări își coordonează eforturile în direc­ția impunerii unei noi ordini interna­ționale, bazate pe putere și autocrație.

Dat fiind că republicanii MAGA (inițialele sloganului „Make America Great Again“) planifică de luni întregi al doilea mandat, Trump 2 va fi mai bine organizat decât Trump 1. Loialiștii vor fi puși în cele mai im­portante poziții. Iar Trump 2 va fi nestă­vilit în a se răzbuna, în a promova protec­țio­nismul economic și în a încheia acorduri pompoase. Nu este de mirare că perspectiva unui al doilea mandat al lui Do­nald Trump umple de disperare parlamentele și sălile de consiliu ale lumii. Numai că disperarea nu este un plan.

Amenințări interne

Cea mai mare ame­­nințare pe care Trump o reprezintă este față de propria țară. Când va fi recâș­tigat puterea, cel mai probabil va de­clanșa război contra oricărei instituții care îi va sta în cale, inclusiv împotriva in­s­tanțelor și Ministerului Justiției.

O victorie a lui Trump anul viitor ar avea un puternic efect și în afara Statelor Unite. China și prietenii săi ar sărbători în primul rând faptul că democrația americană este disfuncțională, iar Sudul Global ar primi o confirmare a ceea ce acum doar suspec­tează – anume că apelul Statelor Unite de a respecta statul de drept, instituțiile, re­pre­zintă doar un exercițiu de ipocrizie. În ochii lor, America ar deveni doar o altă mare putere.

Protecționismul lui Trump ar fi nelimitat și în doilea mandat. În primul mandat, economia a prosperat, în pofida tarifelor impuse Chinei. Planurile pentru un al doilea mandat se profilează și mai nocive – ia în cal­cul să impună o așa-numită „taxă uni­versală“ de 10% asupra tuturor importurilor, de peste trei ori nivelul actual. Chiar dacă Senatul îl va tempera, protecționis­mul, pe care-l va justifica printr-o viziune extinsă asupra securității naționale, ar crește prețurile pentru americani.

În primul său mandat, Trump a stimulat economia prin reducerea impozitelor și acor­darea de compensații pentru COVID-19. De data aceasta, America a atins de­ficite bugetare de un nivel văzut doar în timp de război, iar costul gestionării datoriei publice este mai mare. Reducerile de im­pozite nu ar face decât să alimenteze inflația, nu creșterea economică.

Amenințări externe

În afara Statelor Unite, primul mandat al lui Trump a fost peste așteptări. Administrația americană a furnizat arme Ucrainei, a urmărit un acord de pace între Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain și a speriat țările europene cu presiunea de a-și mări cheltuielile de apă­rare. Politica Americii față de China a devenit mai belicoasă.

Într-un fel, o a doua președinție tranzac­țio­nală ar putea aduce unele beneficii – faptul că Trump nu pune mare preț pe res­pectarea drepturilor omului ar putea determina guvernul saudit să fie mai dispus să colaboreze după încheierea războiului din Gaza. La fel, s-ar putea să ajute la consolidarea relațiilor cu Guvernul Indiei, condus de Narendra Modi. Totuși, nu trebuie să ne iluzionăm – al doilea mandat va fi diferit, pentru că lumea s-a schimbat. Pro­blema nu este că există țări tranzac­țio­nale, care își pun propriile interese pe pri­mul loc. Însă deschiderea lui Trump către tran­zacții și modul în care percepe interesele Statelor Unite nu sunt nici corelate cu rea­litatea și nici ancorate în valori.

De exemplu, consideră că investiția Statelor Unite de a asigura securitatea Europei, la nevoie chiar cu sânge american, este un deal prost. Prin urmare, a ame­nin­țat că va încheia războiul din Ucraina într-o zi și că va dizolva forța NATO, probabil re­nun­țând la angajamentul Americii de a trata un atac asupra unei țări ca un atac asu­pra tuturor membrilor Alianței.

În Orientul Mijlociu, foarte probabil va sprijini fără rezerve Israelul, indiferent că asta ar risca escaladarea până la un conflict regional. Fără presiunea americană, ar fi puține șanse ca Israelul să ajungă la un consens intern pentru negocieri de pace cu palestinienii. În Asia, ar putea fi deschis să obțină o înțelegere cu președintele Chinei, Xi Jinping, abandonând Taiwanul, deoa­rece nu poate înțelege de ce America ar intra în război cu o superputere nucleară pentru a beneficia de o insulă mică.

În cazul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, dacă ar ști că America ar urma să aban­doneze Europa, ar fi tentat să conti­nue războiul împotriva Ucrainei și să su­pună apoi una câte una fostele țări sovie­ti­ce, precum Republica Moldova sau chiar statele baltice. Văzând că Trump nu-și sus­ține aliații, Japonia și Coreea de Sud vor căuta să devină puteri nucleare.

Spunând că SUA nu au o responsabilitate globală de a susține eforturile de decarbonizare, Trump ar distruge demersul actual de a încetini procesul de încălzire globală. Mai mult, este înconjurat de radicali cu privire la China, care susțin că doar confruntarea este singura cale de a păstra hegemonia Statelor Unite. Și prinsă între un președinte tranzacțional și propriii oficiali beligeranți, China ar putea ușor să ajungă la niște calcule greșite cu privire la Taiwan, cu consecințe catastrofale pentru toată planeta.

Instincte distructive

Un al doilea man­dat al lui Trump ar fi un punct de co­ti­tură într-un mod în care pri­mul nu a fost. Victoria i-ar valida instinctele de putere cele mai distructive. Planurile s-ar lovi de tot mai puțină rezistență. Și dat fiind că America l-ar vota, deși știe că e cea mai rea opțiune, implicit autorita­tea mo­rală a țării în ochii lumii ar scădea.

Riscurile

Până la alegerile preziden­țiale din SUA, mai multe capete de acuzare îl vizează pe fostul lider de la Casa Albă, Donald Trump.

  • ACUZAȚII NOI. În octom­brie, Donald Trump a ajuns în fața tribunalului din New York, unde se confruntă cu un proces civil și cu perspec­tiva unei amenzi de 250 de milioane de dolari pentru presupusa fraudă comisă prin intermediul Organizației Trump. Procurorii din New York susțin că Trump a înșe­lat băncile și asiguratorii, supraevaluân­du-și în mare măsură acti­vele și exagerând valoarea lor netă.
  • UMBRE. Fostul președinte al Statelor Unite riscă să se confrunte și cu alte pericole juridice în următoa­rea sa candidatură la Casa Albă, după ce a fost deja acuzat pentru că ar fi păstrat documente secrete, pentru obstrucționarea procesului de certificare a alegerilor precedente și nu numai.

Acest articol a apărut în numărul 177 al revistei NewMoney

FOTO: Getty