Ce reacții stârnește în rândul companiilor petroliere noua taxă de solidaritate votată de Parlament

Legea taxei de solidaritate a fost înăsprită pentru ca OMV Petrom, cea mai mare com­panie petrolieră din țară, să fie silită să o plătească. Alte două mari companii petroliere din România au solicitat regi­muri mai blânde de taxare, venind și cu jus­tificări, dar nimeni nu le-a ascultat.

În ultimele zile ale anului trecut, Guvernul emi­tea o Ordonanță de Urgență de adaptare în legislația națională a unui regulament european care se referea la introducerea taxei de solidaritate pe profiturile excepționale ale companiilor din energie.

Erau vizate firmele care au ca obiect de acti­vitate extracția petrolului și a gazelor, rafinarea petrolului și extracția cărbunelui, doar dacă aceste activități acoperă cel puțin 75% din cifra de afaceri a companiei.

Contribuția de solidaritate se aplică în procent de 60% pe diferența dintre profitul anului 2002 și ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor fiscale obținute în perioada 2018-2021. Taxa se aplică și în anul 2023.

Ce a urmat știe toată lumea. OMV Pe­trom, compania vizată în principal, a anunțat că nu se califică la plata acestei taxe pentru 2022, pentru că a realizat sub 75% din cifra de afaceri în domeniile de apli­care a taxei. Punct de vedere susținut și repetat de la începutul anului până acum. Asta, în pofida deselor ieșiri ale oficialilor guvernamentali, a solicitărilor de clarificări de la Bruxelles etc.

Orice Ordonanță de Urgență a Guvernului trebuie însă să ajungă ulterior în Parlament pentru a fi votată să devină lege, cu sau fără modificări.

OUG-ul cu taxa a trecut de Senat fără vreo modificare și ajun­sese la vot la Camera Deputaților, cameră decizională. Statul și contribuabilii au încercat, fiecare, să intervină pentru a se mo­­difica vechea OUG în sensul dorit de fie­care. Statul a reușit, firmele nu.

Cine și ce plătește

După cum am ară­tat mai sus, OMV Petrom a rămas fermă pe poziții: taxa nu i se aplică pentru 2022 și nu a intervenit în vreun fel la nivel legislativ pentru ca legea să fie schimbată.

Romgaz, primul mare producător de gaze al țării, este controlat de stat și nu a co­mentat de la bun început: a anunțat că va plăti taxa, ceea ce pentru ea înseamnă aproape un miliard de lei (circa 200 de mi­li­oane de euro), deși compania a plă­tit ori­cum sume enorme pe taxele asociate pro­ducției în 2022 – în total aproape șapte mi­­liarde de lei, fără a lua în calcul această taxă.

Black Sea Oil and Gas (BSOG) este o altă companie vizată, nu știm încă ce sumă. BSOG este compania care a extras, anul tre­cut, primele gaze noi din Marea Neagră.

Controlată de fondul american de inves­tiții Carlyle, BSOG a susținut că legea trebuie să fie modificată, pentru a nu include în sfera de aplicare a taxei companiile care în peri­oada de referință, 2018-2021, nu au avut activitate. BSOG a început să extragă gazele și, ca atare, să facă profit doar după prima jumătate a lui 2022.

Oficialii companiei au avut discuții la nivel guvernamental și politic și au înaintat un amendament de modificare, susținând că taxa nu trebuie să se aplice pentru peri­oada în care nu a existat activitate – a venit și cu argumentul că a plătit oricum sume foarte mari în contul impozitului suplimentar pe gaze.

O altă firmă vizată este Rompetrol Rafinare Constanța, operatorul rafinăriei Pe­tromidia, controlat de compania petrolieră națională a Kazahstanului, KazMunayGas, dar cu statul român acționar minoritar. Pe baza calculelor sale, compania a anunțat că ar avea de plătit 124 de milioane de do­lari. Rompetrol a cerut, pe de o parte, să se aplice taxa doar dacă în anii de referință din trecut a avut profit.

Câțiva ani, Petromidia a fost pe pierdere (a avut și acel accident care a generat opriri și lucrări ne­pro­gramate) și, chiar și în situația în care totuși va plăti taxa, a solicitat ca statul să restituie din ea un anumit procent (70%), cu prioritate către firmele care au plătit-o, pentru a se finanța proiectele verzi, acest principiu fiind trecut și în regulamentul european.

Ce a ieșit în final

Solicitările celor de la Rompetrol nu au fost însușite de niciun parlamentar pentru a fi măcar discutate în comisii, darămite să se ajungă să se și vo­teze pe ele. Solicitarea celor de la BSOG a fost promovată de un singur parlamentar pentru discuție, dar fără niciun efect, nu s-a discutat pe marginea ei. Așadar, pentru cele două companii nu se schimbă nimic – vor plăti taxa, teoretic, și pentru anul 2022.

Însă OUG cu taxa a fost în final modifi­cată pentru a obliga „peștele cel mare“, OMV Petrom, să o plătească. Practic, după modificările votate în Camera Deputaților, intră în calculul pentru această taxă, mai nou, inclusiv veniturile din vânzări ale ra­fi­năriilor și stocurile de produse încă ne­vân­dute. În plus, se stabilesc la calculul ci­frei de afaceri luate în considerare pentru taxă prețuri minime de referință în tran­zacții, fără să fie foarte clar dacă ele

se aplică și peste prețurile mici, reglementate, la care compania a vândut unele produse anul trecut, de exemplu, gazele. Toate acestea ar putea duce procentul activităților taxabile la 75% din totalul cifrei de afaceri, adică ar obliga compania OMV Petrom să plătească taxa.

Inițial, un amendament care nu a mai ajuns la vot impunea ca în calculul taxei să intre și vânzările de energie electrică ale centralei pe gaze a companiei, pe rațio­na­mentul că veniturile din electricitate sunt generate tot de gazele extrase din România, dar, cel mai probabil, pentru că s-ar fi putut pune problema unei duble taxări (se plătește deja „windfall tax“ și la gaze, și la energie electrică), s-a renunțat la prevedere.

OMV Petrom a reacționat după votul de­putaților.

„În ceea ce privește amendamentele votate astăzi în Camera Deputaților privind legislația națională care transpune regulamentul UE referitor la contribuția de solidaritate: proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Con­stituției României.

Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un re­gim fiscal și de reglementare previzibil. Menționăm că în 2022 am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creș­tere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, două miliarde de lei au re­prezentat taxe nou-introduse anul trecut“, a transmis compania petrolieră.

Într-adevăr, întrebarea este dacă OMV Petrom va datora taxa și pentru 2022 – suma nu a fost provizionată – sau doar pentru anul acesta. În joc ar fi o sumă enormă, de 1-1,3 miliarde de euro, potrivit vo­cilor din piață.

Dacă Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) emite decizia de impunere pentru 2022, compania a anunțat că o va plăti și cel mai probabil va declanșa apoi o acțiune în instanță împotriva Guvernului. Finalul lunii mai, când taxa va trebui plă­tită, va fi decisiv în această chestiune.

Acest articol a apărut în numărul 161 al revistei NewMoney

FOTO: Mediafax