Ce provocări în business întâmpină birourile de arhitectură atunci când eliberarea de autorizații de construcții este în scădere

Numărul proiectelor e în scădere, însă bi­rourile de arhitectură sunt optimiste în ceea ce privește revenirea businessurilor. Dar cât și ce mai au de așteptat?

Cum intri pe Calea Moșilor dinspre bulevardul Carol, spre Piața Sf. Gheorghe, în București, ai impresia că ai pășit într-o dimensiune uitată de vreme, cu clădiri dă­ră­pă­nate, garduri improvizate și tencuială pră­bușită. La intersecția cu Strada Sfinților, peisajul se schimbă. O casă veche, con­struită în 1895, iese în evidență prin ele­ganța sa. Cunoscută în prima jumătate a anilor 1900 drept casa Popp-Bunescu, a fost achiziționată în 1918 de Bucur Bunescu, asociat al comerciantului Ni­colae Popp și proprietar al magazinului București.

Proprietatea avea mai multe corpuri, curți și spații aferente, însă în timp a mai rămas în picioare doar clădirea de pe Mo­șilor 122. Era cu­noscută însă în cercurile elitei comerciale pentru că, la parter, găz­duia o parte din magazinele firmei Popp & Bunescu. De cu­rând a (re)început să atragă atenția trecă­to­­rilor.

Mai puține proiecte

Anunțul de restaurare a casei Popp-Bunescu a venit în a doua jumătate a anului trecut de la investi­torul imobiliar The Corner. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu biroul de arhitec­tură SSAT, fiind vorba de restaurarea com­pletă a imobilului de la numărul 122 și ri­dicarea unui imobil cu funcțiuni mixte pe terenurile din jurul casei. „Căutând o oportunitate de investiție și făcând analize pe piață, în zona centrală a Bucureștiului, am identificat aici un teren cu potențial de care lumea cam fugea“, spune Ștefan Sava (35 de ani), fondator al biroului de arhitec­tură SSAT.

Din câte povestește el, mulți apropiați i-au spus inițial că nu prea au încredere în proi­ect, pentru că se află într-o zonă rău-famată, în care nu se regăsesc și alte imobile restaurate. Însă proiectul este acum în fază de recepție din partea autorităților lo­cale. În corpul de clădire de la numărul 122 se află, la mansardă, și biroul SSAT, ame­najat modern, însă păstrând și repere ale primei jumătăți a anilor 1900.

SSAT este specializat pe proiecte rezi­dențiale mici și medii, re­novări, lucrări de construcții și diverse proiecte, cu accent pe zona centrală a Ca­pi­talei.

Vorbind despre piața de arhitectură, antreprenorul spune că aceasta a fost destul de puternic afectată de evenimentele din ultimii trei ani. „Pandemia a fost una care a încetinit brusc domeniul construcțiilor. Ea s-a suprapus ca termen și cu perioada ale­gerilor locale din 2020, când au fost multe schimbări, în special la primăriile din București, iar apoi a venit și războiul“, detaliază Ștefan Sava.

El spune că noile conduceri ale primă­riilor din București au redus considerabil emiterea de noi autorizații de construcții, iar proiectele care s-au derulat au fost în urma documentelor urbanistice care au fost obținute de dezvoltatori până în 2019.

Pentru a mai reduce din pierderile care vin din zona privată, Sava spune că, din 2022, a început să participe și la licitații pu­­blice. „Pe domeniul privat avem blocate șapte sau opt proiecte“, detaliază el.

Din proiect în proiect

Ștefan Sava a avut primele contacte cu antreprenoriatul încă din facultate. În anul doi de studii, un prieten din grupul său a fost rugat de o cu­noștință să-l ajute la proiectarea unei locuințe în Jilava, fiind nemulțumit de arhitectul pe care îl implicase în proiect. Mai mulți colegi au participat la proiectarea locuinței respective și au hotărât să continue împreună să ofere diverse servicii. În acea perioadă, el și colegii lui s-au bucurat și de sprijinul tatălui său, care era inginer proiectant și i-a consiliat în privința obți­nerii avizelor necesare proiectelor pe care le derulau. „Am știut care este mersul cu bi­rocrația și am avut cui să-i punem între­bări“, povestește el.

Din 2013, după ce a terminat facultatea, Sava s-a ocupat mai serios de proiecte de arhitectură, iar din 2015 a fondat SSAT și a decis să meargă pe cont propriu. Dar, ini­țial, nu în zona de arhitectură, ci în cea de dez­voltare imobiliară. „Am zis că încerc ceva micuț și am și făcut un prim proiect în zona pasajului Baciului–Doamna Ghica. Am investit într-un bloculeț cu șase aparta­mente cu două camere“, mărturisește Ște­fan Sava. Investiția i-a adus și ceva profit și a prins curaj. S-a gândit să continue inves­ti­țiile imobiliare.

Între timp, după aproape un an de la fon­darea SSAT, a devenit asociat într-o altă companie de dezvoltări imobiliare, The Corner, alături de un prieten de-ai săi, Adrian Panaitescu (39 de ani), și alți investitori.

A decis apoi transformarea SSAT în birou de arhitectură și a început să livreze proiecte atât către The Corner, cât și către alte companii. Anul trecut, SSAT a avut cifra de afaceri de aproape un milion de euro, în timp ce The Corner a înregistrat venituri de circa patru milioane de euro.

Ștefan Sava spune că echipa sa din biroul de arhitectură are acum 15 persoane. Și cum proiectele noi sunt în scădere, mai ales pe zona centrală, acolo unde și-a concentrat businessul SSAT, în perioada care urmează își va îndrepta atenția și spre mai multe proiecte din zona publică, cum ar fi proiectare de școli ori campusuri universitare. Iar în privința unor noi proiecte private cu accent pe zonele centrale va ră­mâne în așteptare, până când piața își va mai reveni, iar eliberarea de autorizații de construcții pentru segmentul rezidențial va fi deblocată.

Ce, cât, unde

Piața imobiliară va veni cu multe provocări în 2024, consideră specialiștii din real estate, care au observat în 2023 scăderi în eliberarea de autorizații de construcții, o reducere a ofertei și o creștere a tarifelor de închiriere.

• PREȚURI. Pe fondul problemelor econo­mice, al dobânzilor ridicate și al inflației, ana­liștii platformei Imobiliare.ro consideră că nici în 2024 prețurile locuințelor nu vor scădea.
• CHIRII. Pe o piață cu oferte imobiliare mai reduse, analiștii prevăd continuarea creșterii tarifelor la chirii. Anul trecut, acestea au cres­cut cel mai mult în Constanța, cu 29%, și cel mai puțin la Timișoara, cu 3%.

Acest articol a apărut în numărul 182 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly