Ce noi provocări pentru forțele de ordine și serviciile de informații au apărut după atacul Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie 2023

De la atacul Hamas din 7 octombrie, serviciile de informații din Europa au avertizat asupra intensificării tentativelor de atacuri la adresa evreilor. În plus, violența spontană la nivelul maselor, inițiată de persoane necunoscute, reprezintă o nouă provocare pentru forțele de ordine și serviciile de informații.

În urma unor incidente violente în Amsterdam pe 8 noiem­brie 2024, în care mai mulți suporteri ai echipei de fotbal isra­e­liene Maccabi Tel Aviv au fost atacați, guvernele și agențiile de informații europene sunt din ce în ce mai îngrijorate de es­caladarea violențelor antisemite. Suporterii pro-palestinieni i-au atacat pe fanii israelieni, amplificând temerile legate de violența organizată la evenimente publice, în contextul con­frun­tării Israel-Hamas în Fâșia Gaza. Premierul israelian Beniamin Netanyahu a condamnat atacurile și a solicitat ser­vi­cii­lor israeliene să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a-și proteja cetățenii în străinătate.

Un articol din publicația americană The Atlantic inventa­riază asocierile culturale și istorice puternice dintre clubul de fotbal Ajax Amsterdam și iudaism, deși majoritatea fanilor echipei Ajax nu sunt evrei. Această afiliere unică i-a transformat pe suporterii formației Ajax în ținte pentru fanii rivali anti­semiți. Publicația mai atrage atenția asupra unui detaliu – momentul atacurilor împotriva suporterilor israelieni din Amsterdam coincide cu comemorarea unei alte zile negre a isto­riei – Kristallnacht (Noaptea de cristal). Aceasta a fost un pogrom împotriva evreilor, desfășurat de forțele paramilitare ale Partidului Nazist, SA și SS, cu participarea unor membri ai Tineretului Hitlerist și a unor civili germani, în întreaga Germanie nazistă, în Austria și în regiunea sudetă a Cehoslovaciei, în zilele de 9 și 10 noiembrie 1938. A fost punctul de co­ti­tură care a condus la escaladarea politicilor și a sentimentelor antievreiești din Germania nazistă.

Incidentele evidențiază dificultățile autorităților europene în a gestiona violențe de masă spontane, inițiate de indivizi necunoscuți, care nu sunt de obicei sub monitorizarea servi­ciilor de securitate. De la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, serviciile de informații sunt suprasolicitate din cauza nume­roaselor avertizări privind posibile atacuri asupra israelieni­lor și evreilor din Europa.

Ca reacție, țări europene precum Franța, Germania și Olanda au intensificat măsurile de securi­tate în jurul evenimentelor publice majore, inclusiv al com­pe­tițiilor sportive. Au fost deja dejucate mai multe planuri, în colaborare cu guvernele locale. O parte dintre ele sunt or­chestrate de Iran și de organizațiile teroriste afiliate cu sco­pul de a asasina israelieni în Europa, ținte predilecte fiind foști ofițeri superiori din Forțele de Apărare ale Israelului.

De altfel, Mossadul emisese un avertisment privind posibile amenințări pentru israelienii care au participat la meciul de fotbal al echipei Maccabi Tel Aviv în Amsterdam și au so­li­citat măsuri de securitate sporite, după cum a remarcat un articol din The Jerusalem Post.

SUB RADAR

Valul recent de violențe face parte dintr-o amplificare a actelor antisemite în Europa, generând tensiuni diplomatice și ridicând întrebări cu privire la eficiența for­țelor de combatere a terorismului în gestionarea violenței maselor care rămâne difuză și imprevizibilă. Actele de vio­lență gravă pe străzile Amsterdamului din dimineața de 8 no­iembrie, când localnici musulmani au atacat fani israelieni, reprezintă un nou tip de provocare pentru gu­vernele europene, care nu prea știu cum să o gestioneze. Pentru că, de data aceasta, nu este vorba despre echipe de te­roriști sau de asasini, ci despre violență în masă, care im­plică zeci, dacă nu sute de oameni, majoritatea necunoscuți agen­țiilor de securi­tate și de informații, oameni obișnuiți care nu sunt sub supra­veghere.

„Este mult mai dificil să previi un astfel de incident, deoa­rece este greu să obții informații relevante“, a spus un ambasador european (care a dorit să rămână anonim) dintr-o țară cu o minoritate musulmană semnificativă. El spune că „privind în retrospectivă, se pot vedea unele semne timpurii de averti­zare pentru ceea ce s-a întâmplat la Amsterdam, dar acestea nu au fost suficient de precise sau specifice“.

Guvernul olandez a reacționat rapid, cerând scuze pentru incident, și a anunțat lansarea unei investigații ample menite să determine eșecurile serviciilor de informații și ale poliției care au permis ca acesta să aibă loc. Ambasadorul european care a dorit să rămână anonim a spus că țările vecine vor în­cerca să învețe lecții din cazul olandez, dar a avertizat asupra dificultăților în a gestiona acest tip de violență în masă. „Nu este clar cât de mult a fost planificat din timp și câți oa­meni s-au alăturat în ultimul moment, fără niciun fel de pre­gătire. Este una dintre chestiunile pe care guvernul olandez va trebui să le investigheze“, a continuat ambasadorul.

REACȚII

Scenele atacului din Amsterdam au stârnit o con­dam­nare puternică pe întregul continent. „Condamn cu fermitate aceste acte inacceptabile. Antisemitismul nu are absolut niciun loc în Europa. Și suntem hotărâți să combatem toate formele de ură“, a reacționat președinta Comisiei Eu­ropene, Ursula von der Leyen. Președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că violența împotriva israelienilor din Amsterdam îi amintește de cele mai rușinoase capitole din istorie și a adăugat că Franța va continua să combată antisemitismul.

Ministrul de Externe al Marii Britanii, David Lammy, a declarat că este „îngrozit“ de violența de pe străzile Amsterda­mului, etichetând-o drept „atacuri antisemite asupra cetă­țe­nilor israelieni“. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a decla­rat: „Oricine îi atacă pe evrei ne atacă pe toți. Evreii trebuie să se simtă în siguranță în Europa“. Prim-ministrul Italiei, Gior­gia Meloni, a afirmat că „antisemitismul este inacceptabil și înfricoșător și este datoria noastră să garantăm securitate deplină cetățenilor de religie evreiască în Europa“.

Un oficial israelian de rang înalt a declarat pentru publi­cația israeliană Haaretz că în fiecare dintre aceste țări există îngrijorări cu privire la un posibil incident similar pe teritoriul lor, în contextul unor evenimente care atrag israelieni, din cauza prezenței unor comunități musulmane mari alături de comunități evreiești. Ministerul Afacerilor Externe și agen­țiile de informații, împreună cu Ministerul pentru Afaceri ale Dias­porei, vor întări legăturile și colaborarea cu aceste guverne pentru a preveni incidente similare, a dat asigurări ace­lași oficial israelian. Cu toate acestea, „există prea mulți actori implicați în această problemă, inclusiv Consiliul Națio­nal de Securitate, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afa­cerilor Diasporei și Mossadul. Nu există claritate cu privire la cine este, în cele din urmă, responsabil, ceea ce afectează capacitatea noastră de a transmite mesaje clare atât către po­pulația Israelului, cât și către guvernele relevante din Europa“, a mai avertizat oficialul israelian.

Temeri globale

Ostilitatea tot mai profundă față de persoanele de religie iudaică, adesea corelată cu mitinguri anti-Israel, marchează lumea occidentală.

• OLANDA. Pe 7 noiembrie, după un meci de UEFA Europa League la Amsterdam, între Maccabi Tel Aviv și AFC Ajax, înainte de atacurile propalestinienilor, unii fani ai echipei israeliene au fost implicați în acte de vandalism și violență împotriva unor musulmani. Au luat un steag palestinian și l-au ars într-o piață, au atacat un taximetrist musulman, i-au vandalizat mașina și au scandat că nu mai este nevoie de școli în Gaza pentru că „nu mai există copii în Gaza“. Atacurile asupra suporte­rilor israelieni au fost condamnate ca antisemite, iar acțiunile fanilor Maccabi au fost condamnate pentru rasism antiarab.
• GERMANIA. După atacurile Ha­mas asupra Israelului din 7 octom­brie 2023, incidentele antisemite din Germania s-au înmulțit, inclusiv ostilitate verbală, vandalism și agre­siuni fizice asupra persoanelor și instituțiilor evreiești. Mulți evrei tind să nu-și mai afișeze simbolurile credinței lor, de teamă. Germania a intensificat securitatea în jurul entităților și comunităților evreiești.
• SUA. Liga Anti-Defăimare (ADL), organizație cu sediul în New York City, care activează contra discri­minării și defăimării evreilor, a raportat o triplare a amenințărilor antisemite în Statele Unite, după atacul Hamas asupra Israelului – peste 10.000 de incidente care au vizat persoane de religie iudaică, inclusiv mai mult de 150 de agresiuni fizice, 1.840 de cazuri de vandalism și 8.000 de incidente de hărțuire. Campusurile universitare au înregistrat și ele o creștere de 500% a evenimentelor antisemite, cu peste 1.200 de incidente.